Ministerul Energiei are fonduri în PNRR pentru eficienţă energetică şi se lucrează la proiecte dedicate, a declarat ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, subliniind că obiectivul esenţial al întregii economii este optimizarea costurilor, reducerea pierderilor sau a consumurilor inutile. la Conferinţa „Standarde Nzeb – Eficienţa Energetică şi Materiale de Construcţii – Ediţia a II-a”, eveniment organizat de Oana Ozmen și Sandor Bende, secretarul și, respectiv, președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, alături de Anca Dragu, președintele Senatului.
„Revenirea economiei globale din pandemie într-un ritm susţinut a dus clar la o creştere a cererii de energie, gaze naturale şi, când cererea este mai mare decât oferta, preţurile cresc. Trebuie să ne uităm, din ce în ce mai mult, spre eficienţă energetică, spre a optimiza consumurile, spre a opri pierderile, spre a le micşora. Eficienţa energetică e un capitol foarte important, inclusiv în obiectivul nostru, al ministerului, spre care ne uităm (…). Avem program de eficienţă energetică în PNRR, avem fonduri la nivelul ministerului pentru eficienţă energetică, lucrăm să lansăm proiecte dedicate eficienţei energetice în industrie, în zona de energie, pentru că, până la urmă, toţi trebuie să fim conştienţi că optimizarea costurilor, reducerea pierderilor sau consumurilor inutile este un obiectiv esenţial al întregii economii”, a precizat Virgil Popescu.
El a adăugat că măsurile pe termen mediu şi lung trebuie să ţină cont de dezvoltarea unor tehnologii, care să asigure o eficienţă energetică ridicată.
„Creşterea noilor capacităţi de producţie de energie electrică trebuie făcută asigurând tehnologii eficiente din punct de vedere al eficienţei energetice, iar încurajarea companiilor mici şi mijlocii şi a companiilor mari de a creşte autoconsumul, de a folosi tehnologiile moderne, de a folosi spaţiile disponibile cum sunt acoperişurile halelor industriale pentru a-şi monta panouri solare şi a creşte autoconsumul cred că este un punct foarte important care trebuie, de anul viitor, exploatat şi mai mult decât până acum”, a punctat ministrul.
Pe de altă parte, el s-a referit la necesitatea asigurării unei educaţii adecvate a consumatorilor casnici. „Un rol esenţial îl are consumatorul, inclusiv schimbarea comportamentului acestuia în a-şi face un obicei din a încerca să-şi optimizeze costurile şi să reducă pierderile de energie (…). Schimbarea comportamentului nu este uşoară, necesită timp. Ne este foarte greu să ne adaptăm noilor cerinţe, ne gândim cât poate să consume un bec, dar dacă un bec funcţionează non-stop timp de 30 de zile, într-o lună consumă suficient de mult. Alt lucru pe care trebuie să-l luăm în calcul: să ne gândim la cost – beneficiu. Am avut întâi becul incandescent, am trecut apoi la becurile economice şi acum au apărut becurile cu led. Dacă facem un raport cost – beneficiu, cât plătim pe un bec cu led şi cât economisim pe termen lung, pe durata de viaţă a acestuia, care este mult mai mare, o să ajungem la concluzia că este mult mai bine să investim în această tehnologie pe led, care oferă pe termen mediu şi lung beneficiu economic şi scade factura (…). Nemaivorbind de anveloparea clădirilor, anveloparea blocurilor, pe unde se pierde extraordinar de multă energie, nemaivorbind de pierderile care sunt în reţelele de transmisie a energiei, de transport şi distribuţie a energiei termice. Toate aceste lucruri trebuie gândite macro, la nivelul întregii ţări, şi vestea bună este că sunt bani, există finanţare pentru aceste tipuri de proiecte. Şi cred că trebuie să învăţăm companiile, să învăţăm oamenii să facă proiecte şi să acceseze aceşti bani”, a arătat Virgil Popescu.
România face parte din ”Valul renovărilor”
România are la dispoziţie peste două miliarde de euro pentru creşterea eficienţei energetice, bani alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru renovarea a 3.500 de imobile cu un total de 6,5 milioane de metri pătraţi, a declarat preşedintele Senatului, Anca Dragu, în cadrul dezbaterii.
Potrivit preşedintelui Senatului, pentru ca eficienţa economică să nu rămână pe hârtie, trebuie făcuţi “paşii concreţi” pentru implementarea reformelor în domeniu.
“Avem această nouă componentă la nivel european, lansată pe 14 octombrie, ”Valul renovărilor”. Şi România face parte din acest Val al renovărilor şi în PNRR ştim că avem cuprinse peste două miliarde de euro pentru acest obiectiv. Vor fi renovate 3.500 de imobile, cu un total de 6,5 milioane de metri pătraţi clădiri rezidenţiale, dar şi clădiri publice. Aceasta este o componentă pentru creşterea eficienţei energetice. Dar putem vorbi şi despre companii, ce se întâmplă şi în zona de energie, pe întreg lanțul, de la producere, până la consum – persoane fizice, persoane juridice (…). Ceea ce trebuie să discutăm sunt paşii concreţi pentru implementarea tuturor măsurilor, reformelor, astfel încât eficienţa energetică să nu rămână pe hârtie, să se întâmple şi să contribuie astfel la un model de creştere economică mai sustenabil şi mai verde”, a precizat Dragu, în deschiderea conferinţei “Standarde nZEB – Eficienţa Energetică şi Materiale de Construcţii – Ediţia a II”.
Președintele Senatului a adăugat că eficienţa energetică apare pe fondul unei creşteri economice şi al unui consum descendent, cu implicaţii pozitive pentru companii, mediu, dar şi pentru cetăţeni.
“Fără energie nu se mişcă economia. Ca atare, dacă noi dorim o creştere economică ascendentă şi un consum descendent, înseamnă că între ele intervine eficienţa energetică. Vom consuma mai puţin, dar vom fi mult mai eficienţi în consumul acestor resurse. Implicaţiile sunt pozitive pentru companii în ceea ce priveşte costul, pentru mediu, pentru că trebuie să mergem şi pe soluţii mai verzi şi trebuie să ne uităm, în acelaşi timp, şi la sustenabilitatea acestui model pe termen lung. Pentru că poate în anii trecuţi nu am avut suficient în vedere această sustenabilitate a modelului de creştere economică şi a componentei energetice pe termen lung. De aceea, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne uităm şi la cele produse de clădiri, de exemplu”, a explicat Dragu.
În context, deputatul Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi Servicii, a afirmat că este nevoie de un proiect-pilot privind eficienţa energetică, de legislaţie şi de consolidarea instituţiilor cu rol de control. “Ne propunem prin acest PNRR ca aproape 1.500 de blocuri să fie reabilitate energetic, peste 2.000 de clădiri publice, numai că este important să avem un început, care constă, în primul rând, în a avea un proiect – pilot, care să ne aducă în faţă aceste beneficii. Este important ca legislaţia să fie up-datată, este important ca autorităţile implicate – şi aici vorbim de ministerele de resort – să poată pune în aplicare această legislaţie şi este important să consolidăm acele instituţii cu rol de control, cum este Inspectoratul de Stat în Construcţii. De asemenea, nu trebuie să uităm auditorul energetic, care devine extrem de important ca rol pe care îl va avea în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor”, a arătat Ozmen.
Deputatul Bende Sandor, preşedintele Comisiei pentru industrii, a spus că, pentru eliminarea emisiilor de carbon, este nevoie de această tranziţie în ceea ce priveşte producţia de energie.
“Ar trebui, într-un fel sau altul, să scădem consumul de energie. Aceasta vine la pachet şi cu o dorinţă de eficientizare, prin folosirea unor materiale de construcţii speciale sau a unor tehnologii noi, care necesită o cât mai redusă cantitate de energie, cât mai aproape de zero (…). Acestea sunt nişte lucruri care, în următoarele decenii, vor marca şi vor revoluţiona toată piaţa aceasta, de la producerea energiei electrice sau gazelor naturale, până la un alt nivel de trai, un alt nivel de concepţie. Nu este un drum uşor, pentru că termenele sunt exacte. Până în 2030 trebuie să eliminăm 55% din emisiile de carbon. Până în 2050, va trebui să le eliminăm în totalitate”, a susţinut deputatul.
