„Duduie” sistemul energetic. Preţurile la curent electric – la minime istorice

Aceste zile extrem de geroase arată că Sistemul Energetic Naţional (SEN) nu numai că rezistă, dar ajută şi ţările vecine! Mai mult, eolienele duc preţurile la electricitate la minime istorice pentru această perioadă: 0,9 lei/MWh într-un anumit interval orar.

De când ţara se află sub cod portocaliu de viscol şi ninsori, au crescut şi consumurile de energie electrică şi gaze naturale.

În mod frecvent, producţia de energie electrică se apropie de 11.000 MWh. Totuşi, consumul intern „s-a limitat”, până acum, la circa 9.500 – 9.600 MWh/h. Restul (aproximativ 1.500 MWh) merg la export. Ceea ce arată că România este, de fapt, un factor stabilizator în regiune, care poate asigura securitatea în aprovizionarea cu energie a zonei.

Este adevărat şi că preţurile sunt foarte bune acum: aproape în fiecare interval orar, preţurile de pe piaţa spot din România au fost mai mici decât cele din ţările cu care suntem cuplaţi (Ungaria, Cehia şi Slovacia). Au fost momente în care preţurile pe piaţa românească au fost şi cu 40 de euro/MWh mai mici decât cele din celelalte trei ţări!

De altfel, pe 28 februarie, când temperaturile au ajuns la -22 grade Celsius, s-a înregistrat, într-un anumit interval orar, cel mai mic preţ la energie electrică pentru o astfel de situaţie: 0,9 lei/MWh!

Acesta este unul dintre cele mai mici preţuri înregistrate vreodată pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU). Potrivit datelor Opcom (bursa de enrgie şi gaze de la Bucureşti), preţuri mai mici s-au înregistrat, în câteva intervale orare, pe 13 martie 2015 (0,01 lei/MWh), pe 2 iulie 2016 (0,1 lei/MWh) şi pe 1 mai 2017 (0,6 lei/MWh). De altfel, după ce la începutul anului trecut s-au înregistrat preţuri record, dar „în sus” (până la un maxim de 680 lei/MWh pe 1 februarie 2017), la sfârşitul anului au început să apară preţuri record, dar „în jos”. De exemplu, de Crăciun şi de Anul Nou au fost şi preţuri între 0,1 şi 0,5 lei/MWh, pentru ca, în ianuarie şi februarie să asistăm, în multe intervale orare, la preţuri de 1 leu/MWh. De altfel, potrivit rapoartelor Opcom, preţul mediu pe PZU, în ianuarie 2018, a fost de 155,70 lei/MWh, mai puţin de jumătate faţă de cel înregistrat în ianuarie 2017 (337,74 lei/MWh).

Trebuie menţionat că, faţă de anul trecut, eolienele au produs spre capacitatea maximă: au ajuns şi la 2.700 MWh/h, la o capacitate instalată de 3.150 MWh. Ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut.

În ceea ce priveşte gazele naturale, chiar dacă au fost mai multe probleme decât în privinţa energiei electrice, lucrurile par să se fi rezolvat. România poate produce aproximativ 30 milioane de metri cubi de gaze naturale zilnic şi poate extrage din depozitele de înmagazinare circa 26 milioane mc/zi. Dar consumurile au depăşit 72 milioane mc/zi! Astfel, cererea internă a fost acoperită din importuri. Totuşi, importurile, deşi a existat cerere, nu au depşit 18 – 20 milioane mc/zi. Cum avem un singur furnizor extern, concernul rus Gazprom, iar din Siberia nu au putut să vină decât maxim 20 milioane mc, s-a trecut la aplicarea Planului de Urgenţă în domeniul gazelor naturale. Astfel, pentru ca populaţia să nu sufere, unora dintre consumatori le-au fost diminuate sau chiar sistate livrările de gaze naturale (precum Azomureş), iar unii dintre producătorii de energie termică, precum Electrocentrale Bucureşti (Elcen) şi Elcen Galaţi, au trecut de la producţia de energie termică şi electrică pe bază de gaze naturale la cea pe păcură. În prezent, consumul intern s-a stabilizat la 63 – 65 milioane mc/zi, din care importurile la 18 – 20 milioane mc/zi. Încă nu s-a stabilit cine plăteşte pierderile companiilor industriale, cărora li s-au diminuat sau sistat livrările de gaze şi, în consecinţă, le-a scăzut producţia, sau ale producătorilor de energie termică, care plătesc păcura mai scump decât gazele naturale!