Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Directorul General al OMV, Rainer Seele, în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul sistem de taxare din domeniul energiei şi resurselor naturale, exploatările din Marea Neagră şi proiectul energetic BRUA, un sistem de conducte prin care gazele naturale din Marea Neagră ar putea ajunge până în Austria şi, de aici, în toată Europa. Problema aprovizionării Europei cu gaze naturale este una dintre cele “mai spinoase”. Până acum s-a tot vorbit despre faptul că multe dintre ţările comunitare sunt dependente de gazul rusesc şi conductele ucrainene, de aceea s-au căutat alternative şi în privinţa furnizorilor (între aceştia fiind ţările din zona Mării Caspice), dar şi a traseelor (care să evite Federaţia Rusă). Primii care au reuşit să ocolească vechile trasee (cele prin Ucraina) au fost tot ruşii, care au construit, de acum 10 ani, o conductă prin Marea Neagră spre Turcia (Blue Stream) şi, din 2012, Nord Stream, un gazoduct ce trece prin Marea Baltică. De menţionat, mai multe state europene se opun majorării capacităţii de transport a Nord Stream.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii dintre Klaus Iohannis şi Rainer Seele a fost prezentată activitatea grupului OMV – Petrom şi priorităţile pentru următoarea perioadă, cele mai importante proiecte regionale, precum şi perspectivele pieţelor de ţiţei şi gaze naturale în anul 2016. În acest sens, s-a discutat şi despre „importanţa viitorului sistem de taxare din domeniul energiei şi resurselor naturale”, fiind subliniată necesitatea predictibilităţii fiscale „într-un cadru stimulativ şi avantajos, atât pentru investitori, cât şi pentru stat”.
Totodată, a fost reiterată importanţa majoră a parteneriatului dintre OMV Petrom şi Exxon-Mobile privind exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, se mai arată în comunicat.
Un alt subiect de discuţie a fost proiectul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), un coridor energetic „care ar asigura României oportunităţi suplimentare în privinţa exportului regional de gaz”.
Întâlnirea a consfinţit un bun prilej pentru a reînnoi angajamentul de cooperare şi dialog între OMV şi statul român, pentru consolidarea rezultatelor pe termen scurt şi valorificarea durabilă a cooperării economice, pe bază de încredere şi beneficii mutuale”, se mai arată în comunicat.
Legea redevenţelor ar putea trece prin Parlament în prima parte anului viitor, iar aplicarea acesteia să se facă din 2017, declara, în luna octombrie, fostul ministru al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. Acesta preciza atunci că a avut o discuţie cu echipa Fondului Monetar Internaţional pe tema redevenţelor. De asemenea, Teodorovici afirma că legea ar urma să ajungă în Parlament anul acesta, să fie dezbătută şi aprobată în prima parte anului viitor şi să se aplice din 2017. Teodorovici a refuzat să ofere însă detalii despre valoarea redevenţelor din viitoarea lege.
De menţionat că Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), anticipa, în luna septembrie, anunţul făcut de ministrul de atunci Teodorovici, afirmând că noua lege a redevenţelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Artur Stratan sublinia că nivelul redevenţelor ar trebui să rămână neschimbat, pentru a furniza un „balon de oxigen” industriei de petrol şi gaze, iar, în caz contrar, o astfel de măsură ar fi “catastrofală” pentru industrie.
Nord Stream contrar intereselor UE
Planurile grupului rus Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, contravin intereselor Uniunii Europene şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina, au apreciat guvernele a 10 state europene, printre care şi România, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, prin care se cere organizarea unui summit pentru dezbaterea acestui subiect, informează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.
În luna septembrie, Gazprom şi cinci companii energetice europene (E.ON, BASF, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică până la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
Pe de altă parte, Gazprom a oprit, acum câteva zile, livrările de gaze naturale spre Ucraina, iar autorităţile de la Kiev au anunţat că vor căuta să obţină gaze naturale mai ieftine din altă parte.
În scrisoarea trimisă şi semnată de guvernele din Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia se subliniază că proiectul Nord Stream II ar trebui supus unei analize atente din partea organismelor de reglementare şi, de asemenea, se cere organizarea unei “dezbateri aprofundate” la summitul UE de luna viitoare.
“Poziţia Comisiei Europene cu privire la proiectul Nord Stream II va influenţa în mod esenţial percepţia asupra Politicii comune de apărare şi securitate externe în rândul principalilor aliaţi şi partenerilor tradiţionali”, se arată în scrisoarea consultată de Reuters.
În scrisoare se mai precizează că extinderea gazoductului Nord Stream, astfel încât volume mai mari de gaze naturale ruseşti să ajungă direct în Germania, fără a mai trece prin ţările de tranzit, ar putea avea consecinţe serioase pentru Ucraina şi statele UE. “Păstrarea rutei de transport prin Ucraina este în interesul strategic al Uniunii Europene pe ansamblu, nu doar din punct de vedere al securităţii energetice dar şi pentru întărirea stabilităţii regiunii Europei de Est”, se mai arată în scrisoare.
Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
“Ucraina este o ţară sigură de tranzit. Gazul ar trebui să continue să treacă prin Ucraina”, a declarat comisarul european pentru Energie, Arias Canete. Acesta a adăugat că Executivul comunitar nu este îngrijorat de întreruperea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Ucraina, deoarece rezervele sunt la un nivel confortabil.
