Eliminarea supraimpozitării în sectorul petrolier offshore (pe mare) ar crea discriminări în piaţă pentru producătorii de petrol şi gaze onshore (de pe uscat), a declarat Harald Kraft, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), într-o conferinţă de presă.
„Nu este corect, întrucât gazele merg pe aceeaşi piaţă. Cartofii din Dobrogea nu sunt taxaţi mai mult decât cartofii din Moldova, ci sunt produse din România. Şi gazele din onshore, şi cele din offshore sunt produse în România, iar taxarea nu trebuie să se facă în funcţie de unde provine marfa. Nu este corect. Nu insistăm ca cei din offshore să plătească suprataxare, dar dacă nu plătesc ei, să nu plătim nici noi. Ar fi discriminare în piaţă şi competiţie neloială”, a susţinut Kraft, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă nu ar putea fi invocat argumentul potrivit căruia costurile de producţie offshore sunt mult mai mari, el a arătat că şi volumul producţiei în zăcămintele offshore este mult mai mare.
Totodată, Kraft consideră că o strategie optimă pentru România ar include utilizarea în ţară a gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, urmând să se exporte produse finite.
„Pentru mine este clar că România va fi, în viitor, exportator de gaze. Întrebarea este în ce formă ar trebui să exportăm aceste gaze. O strategie bună ar fi să prelucrăm cât mai mult în ţară şi să exportăm produse finite. Sper că aşa se va întâmpla. Speranţa moare ultima”, a mai spus oficialul ROPEPCA.
În luna februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), declara că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
Birurile pe hidrocarburi mai mari în România faţă de Europa
Companiile petroliere din România plătesc taxe specifice mult mai mari decât media europeană, deşi există voci în spaţiul public potrivit cărora statul nu câştigă nimic din acest sector, a declarat Dan Apostol, secretar general al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), în aceeaşi conferinţă de presă.
ROPEPCA şi Deloitte au prezentat un studiu potrivit căruia rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare din România în sectorul upstream de petrol şi gaze naturale fost de 17,4% în 2016, faţă de media europeană, care se situa la 6,9%.
„Este vorba despre un studiu comparativ al regimurilor fiscale din Europa în ceea ce priveşte taxarea extracţiei de ţiţei. Facem acest studiu încă din 2014 şi putem face o analiză a ce s-a întâmplat de atunci. Există foarte multe sisteme de taxare şi nu există o armonizare la nivel european, aşa că am luat legislaţia specifică în fiecare ţară analizată şi am aplicat aceste cote la veniturile şi producţia principalilor jucători din fiecare ţară. Ultimele date disponibile au fost cele din 2016, iar, pentru 2017, singurele date pe care le-am avut la dispoziţie au fost cele din România”, a afirmat Vlad Boeriu, reprezentantul Deloitte şi autorul studiului.
Astfel, în România, nivelul de taxare a crescut de la 15% în 2014 la 16,9% în 2015 şi la 17,4% în 2016. De asemenea, pentru 2017, se observă o scădere până la 13,9%, ca urmare a eliminării taxei speciale pe construcţii, de la 1 ianuarie 2017.
Totodată, în Europa, fără a include zăcământul Groeningen din Olanda, care este foarte mare şi are o taxare specială, nivelul mediu ponderat al impozitării a fost 9,1% în 2014, 7,5% în 2015 şi 6,9% în 2016.
„Observăm, astfel, că România este în jumătatea superioară a clasamentului european, mult peste media europeană. Am comandat acest studiu întrucât auzim foarte des în spaţiul public afirmaţia că sistemul de taxare în România este mai mic decât în alte ţări şi că statul nu câştigă mai nimic din acest sector”, a declarat Dan Apostol.
Acesta a adăugat că ROPEPCA îşi doreşte o politică guvernamentală de încurajare a investiţiilor pe termen lung.
