Ministerul Energiei l-a băgat pe Dan Agrișan (foto) direct în conflict de interese, numindu-l în Consiliul de Administraţie (CA) al SAPE. Şi asta pentru că Agrişan este şi membru în CA al Enel Energie Muntenia, cu care SAPE are un proces, la Paris, în care nu le cere mult italienilor, “numai” 521 milioane euro! Cum “s-o divide” Dan Agrişan în aşa fel încât să apare atât interesele SAPE, cât şi pe ale Enel Muntenia, numai el ştie! De aceea, noi credem că soluţia nu ar putea să fie decât aceea prin care Dan Agrişan să fie retras dintr-unul dintre Consiliile de Administraţie!
Dan Agrişan, fost administrator special al Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH), a fost numit, cu câteva săptămâni în urmă, membru în Consiliile de Administrație la Electrocentrale București (Elcen), la care statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 97,5% din acţiuni, restul fiind deţinut de Romgaz (companie în care tot statul este acţionar majoritar). De asemenea, Dan Agrişan a fost numit şi membru în CA al Enel Energie Muntenia, la care statul, prin SAPE, deţine 23,5% din acțiuni.
Problema este că între SAPE şi italienii de la Enel se află “un ditamai” procesul!
Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj între Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) şi Enel. SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”din contractul de privatizare , exact aşa cum a fost deja stabilit prin HG 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, prevăzut în contractul de privatizare semnat în iulie 2007.
SAPE este o societate în portofoliul Ministerului Energiei, care a fost înfiinţată în 2014, ca urmare a divizării parţiale a Electrica, înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.
Reamintim, în anul 2004, grupul italian Enel a plătit 36 de milioane de euro pentru plata pachetelor de câte 24,6% din acţiunile Banat şi Dobrogea achiziţionate şi 76 de milioane de euro pentru titlurile nou emise, special pentru această tranzacţie, astfel încât grupul italian a ajuns la majoritatea de 51% în ambele filiale Electrica. Cele 76 de milioane de euro au intrat în conturile companiilor deţinute de Enel, urmând să fie utilizate pentru investiţii. În anul 2008, Enel a achiziţionat direct de la Electrica 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, pentru 395 milioane euro, şi a subscris noi acţiuni la majorarea de capital social, cu suma de 425 milioane euro, ajungâng să deţină 64,4% din titluri. Cele 425 milioane de euro au rămas în compania deţinută de italieni urmând, de asemenea, să fie utilizate pentru investiţii.
Dan Agrișan l-a înlocuit în poziția de reprezentant al statului român în CA-ul Enel Energie Muntenia pe Emil Vasiliu, fost consilier pe probleme economice internaționale al fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu și fost ambasador al României în Emiratele Arabe Unite, Filipine și Iran.
La finalul lunii aprilie 2016, SAPE a decis să dea din nou în judecată grupul italian de utilități Enel pentru presupusa nerespectare a contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud și să le ceară italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia sa, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012, conform contractului.
„În cursul mandatului meu de director general, SAPE SA a inițiat o acțiune la Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internațională de Comerț de la Paris împotriva grupului Enel cu privire la exercitarea unei opțiuni de vânzare de către Electrica (de la care SAPE SA a preluat acțiunile în societățile din România ale grupului Enel) și a inițiat alte șase litigii naționale împotriva acționarilor majoritari din societățile în care SAPE SA avea participații, acestea acțiuni înscriindu-se în politica de management activ al participațiilor minoritare ale societății pe care am înțeles să o promovez”, menționează Dan Agrișan în CV-ul său postat pe site-ul SAPE şi Elcen.
La începutul lunii mai, Dan Agrișan a fost numit de către Ministerul Energiei, acționarul unic al Complexului Energetic Hunedoara, în poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Complexului. Anterior, în perioada ianuarie-aprilie 2016, Agrișan deținuse funcția de administrator special al CE Hunedoara, societate aflată în insolvență și într-o situație financiară extrem de dificilă.
Dan Agrișan, născut în 1978 și licențiat în Drept, a fost consilier juridic la PwC Romania (2005-2006) și avocat la firma David și Baias (2006-2014). În 2014 a intrat în Ministerul Energiei, pe poziția de consilier al ministrului delegat de la acea dată, Răzvan Nicolescu, poziție pe care a rămas până în decembrie, când Nicolescu și-a dat demisia. Din septembrie 2014 și până în august 2015 a fost director general al SAPE. La acel moment, Agrișan a plecat din fruntea managementului SAPE acuzând presiuni politice la adresa sa, printr-o scrisoare adresată noului ministru al Energiei de atunci, Andrei Gerea, transmite Profit.ro.
„Am simțit și simt de mai multe luni o presiune de politizare a activității mele profesionale, manifestată inclusiv prin încercarea de a mi se impune oameni de o calitate și cu o pregătire profesională necorespunzătoare în diverse poziții din companie și în Consiliile de Administrație ale societăților în care SAPE deține participații”, scria Agrișan în scrisoare.
În locul său a fost numit Ion-Adrian Moldoveanu, la acea dată președinte al organizației din sectorul 6 București a PLR, actualmente ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, din care făcea parte și ministrul Gerea. Moldoveanu mai deținea și poziția de membru în CA la o altă subsidiară locală a grupului italian Enel, respectiv Enel Distribuție Muntenia. Anterior, Moldoveanu fusese consilier juridic la Consiliul Județean Mehedinți și la Primăria sectorului 1 al Capitalei.
Imediat după numirea în funcție a lui Moldoveanu, în septembrie 2015, SAPE a cerut Electrica SA daune totale de circa 1,3 miliarde euro pentru neurmărirea îndeplinirii obligațiilor post-privatizare ale cumpărătorilor participațiilor majoritare la filialele sale. Ulterior, SAPE a justificat acest demers explicând că acesta i-ar fi fost impus de o decizie a Curții de Conturi.
Moldoveanu a fost înlocuit din funcția de director general al SAPE în februarie 2016, în locul său fiind numită Mădălina Rădulescu, care s-a ocupat de managementul controlului asupra societăților din subordinea Electrica SA și ulterior din cea a SAPE din 2008 încoace, anterior desfășurând o activitate similară în cadrul AVAS. Moldoveanu nu a plecat cu totul din companie, ci a fost mutat pe postul de director general adjunct.
