Deşi toată populaţia României va fi afectată de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze naturale, autorităţile nu s-au sinchisit să anunţe programul de scumpiri. A făcut-o, în schimb, directorul E.ON România, Frank Hajdinjak (foto), care a spus că, în conformitate cu angajamentele asumate în faţa FMI, de la 1 iulie, preţul electricităţii se va majora cu 5%. Pe de altă parte, în preţul electricităţii va trebui introdus şi costul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă, estimat de Hajdinjak la 8%. Ceea ce, în final, înseamnă o scumpire a curentului electric cu 13%. De remarcat, la câteva ore după anunţul directorului E.ON, “au apărut” şi fragmente din scrisoarea de intenţie către FMI, care prevede exact majorările anunţate de Hajdinjak! Astfel, constatăm, o dată în plus, veridicitatea proverbului “ştie tot satul, nu ştie bărbatul!”.
“În scrisoarea de intenţie către FMI sunt prevăzute creşteri de preţuri atât energia electrică, cu 5% începând cu 1 iulie, cât şi la gazele naturale”, a declarat Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România.
„Vom implementa ajustarea convenită de 5 procente a tarifelor reglementate (n.r. – la electricitate) pentru consumatorii casnici şi industriali până la 30 iunie”, se arată în memorandumul de politici economice şi financiare semnat de Guvern cu FMI, citat de Mediafax, prin care Executivul, practic, menţine în memorandumul cu FMI calendarul de eliminare a tarifelor administrate la electricitate asumat de Guvernul Boc.
„ANRE va majora treptat cota de electricitate obţinută de pe piaţa dereglementată de companiile de distribuţie pentru consumnatorii industriali ai acestora, ajungând la 100% până la finele anului 2013. De la 1 ianuarie 2014 vor fi eliminate preţurile reglementate pentru consumatorii industriali. (…) Pentru gospodării, tarifele nereglementate vor fi introduse treptat, începând cu 2013, finalizându-se până în 2017”, se arată în document.
În memorandum se mai arată că Legea energiei electrice ar putea fi aprobată de Parlament până la mijlocul lunii iunie, iar foaia de parcurs pentru sectorul energeiei electrice va fi făcută publică de Guvern până în 30 iunie.
Tarifele la electricitate şi gaze plătite de populaţie sunt reglementate de ANRE din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi FMI au cerut Guvernului să liberalizeze piaţa, pentru a aduce preţurile la nivelul din blocul comunitar.
Pe de altă parte, aproape toţi furnizorii de electricitate ai CFR (cu excepţia E.ON) au datorii de încasat. De aceea, conform scrisorii de intenţie, Guvernul va acorda CFR Infrastructură un împrumut pentru plata arieratelor către furnizorii privaţi de energie şi va emite o ordonanţă prin care va decide că doar datoria principală a operatorului feroviar faţă de Electrica va fi achitată, dar eşalonat, în timp ce penalităţile aferente vor fi şterse.
Potrivit celor mai recente date, companiile feroviare de stat înregistrează datorii de 1,2 miliarde lei către furnizorii de electricitate şi penalităţi de 900 milioane lei.
Banii pentru CFR Infrastructură vor fi acordaţi sub forma unui „împrumut punte”, care va fi înlocuit până la sfârşitul lunii octombrie de un împrumut garantat de stat.
Şi energia verde creşte factura
Pe de altă parte, energia din surse regenerabile va avea un impact negativ în facturi. Conform legislaţiei, toţi furnizorii trebuie să cumpere astfel de energie, susţinută prin certificate verzi, ce pot fi achiziţionate la preţuri între 27 şi 55 euro. Cum au apărut mulţi producători, în special de energie eoliană, impactul certificatelor verzi ar putea fi de aproape 8% în 2012 în preţul final al energiei electrice, având în vedere că preţul actual este de 109 euro/MWh. “În preţul final, impactul va consta într-o creştere cu 30-40 lei/MWh în anul 2012, la un preţ actual de 109 euro/MWh. Acest lucru înseamnă o creştere de aproape 8% a preţului energiei electrică”, a afirmat Frank Hajdinjak.
Această cifră contrazice calculele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care estimează un impact de doar 2,5% asupra preţurilor în 2012. Cert este că, dacă se aplică ambele majorări, cu certificatele verzi şi cea de 5%, în final, factura la electricitate va fi mai mare cu 13%.
Negocieri la certificate
E.ON România va decide, anul viitor, cu privire la investiţia de circa 1.4 miliarde de euro în proiectul viitoarei termocentrale pe cărbune de la Brăila, a mai declarat Frank Hajdinjak.
“O decizie în privinţa proiectului termocentralei de la Brăila, ce urmează să fie realizată de compania de proiect Brăila Power, va fi luată în 2013. Toate investiţiile grupului E.ON în România sunt cu atât mai semnificative, cu cât se derulează într-un context economic dificil, în care multe companii fie renunţă să mai investească, fie aşteaptă vremuri mai bune”, a afirmat Frank Hajdinjak.
În urmă cu o lună, Brăila Power, compania de proiect a viitoarei termocentrale, a finalizat procedurile de înregistrare la Registrul Comerţului. Proiectul urmează să fie realizat de un consorţiu din care mai fac parte companiile Enel şi Termoelectrica. Viitoarea termocentrală ar urma să aibă o capacitate estimată de 800 MW şi va funcţiona pe huilă. De remarcat, conform legislaţiei Uniunii Europene, termocentralele pe cărbune (unii dintre cei mai mari poluatori), trebuie să aibe certificate de drepturi de emisie de gaze cu efect se seră. Până acum, certificatele au fost acordate gratuit. De anul viitor, toate termocentralele vor trebui să achiziţioneze aceste certificate. “Negociem cu autorităţile române în privinţa certificatelor de emisie”, a mai spus Hajdinjak. Cel mai probabil, negocierea se poartă pe alocarea gratuită de certificate de emisii.
Între investiţii şi recuperarea pierderilor
Cifra de afaceri consolidată a grupului de companii E.ON în România s-a ridicat la aproximativ un miliard de euro. “Cifra de afaceri consolidată a grupului E.ON în România s-a situat, în anul 2011, la 4,33 miliarde lei, aproximativ un miliard de euro, un nivel apropiat de cel înregistrat în anul 2010, iar volumele de gaze naturale şi electricitate comercializate anul trecut au depăşit 30 TWh, în uşoară creştere faţă de anul anterior”, a mai spus Hajdinjak.
Conform acestuia, E.ON a investit în România circa 330 milioane lei în 2011, iar pentru 2012 bugetul de investiţii se ridică la circa 350 milioane lei. În cei şase ani de prezenţă pe piaţa din România, grupul de companii E.ON a reabilitat şi modernizat peste 4.200 kilometri de conducte de gaze naturale şi 1.250 kilometri din reţeaua de distribuţie energie electrică şi au integrat în SCADA 78 staţii de transformare a energiei electrice. De la intrarea pe piaţa românească, în 2005, până în prezent, grupul E.ON din România a investit în total peste 1,9 miliarde de lei.
Directorul general al EON România a precizat că, în prezent, se poartă discuţii cu reprezentanţii ANRE privind modul în care vor fi recuperate costurile nerecunoscute în preţurile reglementate, precum cele cu certificatele verzi sau preţul gazelor de import. Acesta a subliniat că se impune recuperarea acestor costuri în cea de-a treia perioadă de reglementare, care începe la 1 ianuarie 2013.
„Trebuie să găsim un mod clar de recuperare a pierderilor pe care noi le-am înregistrat în această perioadă de reglementare. Este vorba de perioada din 2009 până în prezent, în care EON a acumulat pierderi care ajung la 1 miliard de lei”, a spus Hajdinjak.
“Investiţiile pe care le face o companie depind foarte mult de predictibilitatea reglementărilor şi de siguranţa şi aplicarea corectă a reglementărilor”, a precizat Hajdinjak.
E.ON România este activ pe piaţa de energie locală în domeniile furnizării şi distribuţiei de gaze naturale şi energie electrică, deservind 2,9 milioane de clienţi. Aria de activitate a companiilor E.ON, care au împreună 6.500 de angajaţi, acoperă 20 de judeţe în partea de nord a ţării. Compania platformă, E.ON România, deţine un pachet de 51% din acţiuni la fiecare din companiile E.ON Energie România, E.ON Gaz Distribuţie şi E.ON Moldova Distribuţie, precum şi 100% din acţiunile companiei E.ON Regenerabile România.
