Dezbatere publică la timbrul de mediu, cu final aşteptat

Ministerul Mediului a supus dezbaterii publice proiectul de ordonanţă prin care taxa de primă înmatriculare se transformă în timbru de mediu pentru maşini. Este de aşteptat ca noul act normativ să intre în vigoare la începutul lui februarie, mai ales că Ministerul Mediului se bazează pe aproximativ 600 milioane de lei în acest an, chiar dacă nu recunoaşte că este interesat de sumele ce urmează să le încaseze.

Rovana Plumb, ministrul Mediului, a cerut o întâlnire cu factori implicaţi în domeniul industriei şi comerţului cu autivehicule, pentru a putea elabora varianta finală pentru timbrul de mediu. Industria auto autohtonă a fost foarte bine reprezentată, oficiali de rang înalt de la Dacia, Ford şi APIA încercând să atragă atenţia cât mai bine asupra impactului pe care varianta primară a actului normativ o are asupra industriei de profil. Mai prost a fost reprezentat sectorul consumatorilor, cele mai pertinente propuneri venind nu din partea unor organizaţii neguvernamentale, ci din partea simplilor cetăţeni sau ale presei.

Faţă de declaraţiile anterioare, când ministrul Mediului a precizat că noua formulă de calcul a “timbrului de mediu” va respecta principiul “poluatorul plăteşte”, acum, Rovana Plumb a revenid şi a atras atenţia că, în centrul atenţiei, este reducerea emisiilor de CO2 şi reînnoirea parcului auto. Cu alte cuvinte, susţine achiziţia de maşini noi, mai performante, mai puţin poluante, adică industria auto.

Atenţie la industria auto

Directorul general al Automobile Dacia, Jerome Olive, a solicitat, în cadrul dezbaterii de vineri, 25 ianuarie 2013, multiplicarea cu doi a valorii timbrului de mediu pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 faţă de cuantumul propus prin proiectul de ordonanţă. În caz contrar, “România riscă să devină coşul de gunoi al Europei”.

“Proiectul de lege nu respectă principiile pentru Euro 3 şi Euro 4 diesel pentru că aceste motoare sunt foarte poluante. Noua variantă de timbru propusă va duce la scăderea vânzărilor de vehicule Euro 5, în ale căror tehnologii am investit foarte mult. Acest lucru va determina o scădere de activitate la Dacia şi poate avea impact asupra locurilor de muncă la Mioveni, de câteva sute, chiar mii de concedieri. Scăderea pieţei de vehicule noi reprezintă şi o scădere pentru stat, în sensul că va scădea valoarea taxelor şi impozitelor plătite. Cererea este să respectaţi nişte principii pentru a nu face din România un coş de gunoi în care se importă maşini second hand şi este fundamental pentru economia românească să nu pierdem locurile de muncă”, a atras atenţia Olive.

Părerea directorului de la Dacia a fost susţinută şi de ceilalţi reprezentanţi din industria auto, inclusiv APIA, ce reprezintă, în special, importatorii de maşini noi.

Taxă, dar nu de mediu

Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia şi reprezentant al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a arătat că noua formă a taxei auto poate duce la pierderea pieţei interne de vehicule noi, iar anul viitor numărul maşinilor second hand existente în România va ajunge la 350.000 de unităţi.

Potrivit acestuia, ministrul Mediului este pus “în faţa rezolvării unei ecuaţii imposibile”. “Când e vorba despre o taxă pur fiscală, tehnică, socială şi politică, este imposibil să-i mulţumiţi pe toţi. Puteţi găsi, însă, un just echilibru. Prin ceea ce aţi propus acum aveţi şanse să respectaţi declaraţiile politice. Aveţi de făcut promovarea unui program Rabla. Cred că puteţi îmbunătăţi această propunere”, a subliniat Stroe.

Micii proprietari, victime colaterale

Dacă industria auto a fost susţinută de nume de marcă, actualii deţinători de maşini au fost apăraţi de un simplu cetăţean şi de presă. Cea mai importantă problemă prezentată de aceştia se referă la sutele de mii de Dacii, cumpărate în anii 2004-2005-2006, cu motorizăţi Euro 3 şi Euro 4. De altfel, autoturismele cu motorizări Euro 3 şi 4 sunt principalele contracandidate pentru maşinile noi, motiv pentru care şi industria auto susţine taxe exorbitante.

Ministrul a fost atenţionat că, de exemplu, o Dacia din 2006, ce nu poate fi dusă la casat, trebuie să plătească, “la prima vânzare”, un timbru în valoare de aproximativ 1600 de euro, cam cât valorează maşina toată. În aceste condiţii, proprietarul nu mai este interesat să-şi vândă maşina, pentru că nici cumpărătorul nu poate da 3.200 de euro. În acest fel, piaţa va fi blocată, iar maşini nu pot fi cumpărate, pentru că nu sunt bani. “Va fi o bombă socială”, a avertizat cetăţeanul prezent la dezbateri, care a propus ca timbrul pentru Euro 3 să scadă cu 70%, faţă de proiect, şi cu 50% în cazul Euro 4.

Cea mai complexă propunere a venit din partea presei de specialitate. Potrivit acesteia, timbrul ar trebui să aibă o formulă combinată: o parte, care să ţină seama de motorizare şi vechimea maşini, ca anexă la impozitul pe proprietate, şi o valoare care să fie anexă la preţul carburantului. În acest fel, maşinile vor fi taxate corect şi complet.

Dacă nu este agreat un astfel de sistem, măcar super-rablele să fie taxate mai mult decât în prezent (n.r. – pentru o Dacie de peste 15 ani, valoarea timbrului este de aproximativ 360 de euro), pentru că, altfel, România va fi invadată de maşini extreme de poluante.

Ministrul Mediului a respins din start ideea taxării prin impozitare, fără a preciza nimic despre completarea “anexei” la preţul carburanţilor, după modelul certificatelor verzi la factura de electricitate.

Chiar dacă reprezentanţii Ministerului Mediului susţin că nu încasările din timbru sunt primordiale, se preconizează încasări de 600 milioane de lei în acest an.