E.ON, cea mai mare companie de utilităţi din Germania, va cere statului despăgubiri de peste zece miliarde de euro, iar RWE ar putea iniţia o acţiune similară, în urma deciziei guvernului de a renunţa la energia nucleară în următorul deceniu. „Compania se aşteaptă la compensaţii corespunzătoare pentru daunele legate de aceste decizii, care sunt de ordinul miliardelor de euro”, se arată într-un comunicat la E.ON.
Un purtător de cuvânt al grupului a declarat că despăgubirile ar putea depăşi zece miliarde de euro. El a arătat că scurtarea duratei de funcţionare a centralelor nucleare şi impunerea unei taxe pentru combustibilii nucleari este ilegală şi încalcă legislaţia Uniunii Europene, care interzice discriminarea în domeniu, transmite Mediafax. Ministerul german de Finanţe a refuzat să comenteze decizia E.ON.
RWE, cel mai mare producător de energie din Germania, a anunţat, la rândul său, că analizează lansarea unei acţiuni în justiţie.
De remarcat, după ce peste 150.000 de oameni au demonstrat în oraşe precum Berlin şi Munchen pentru a contesta folosirea energiei nucleare, coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel a anunţat decizia de a închide toate reactoarele nucleare până în 2022. Strategia Guvernului german în acest sector a fost modificată radical după dezastrul nuclear de la centrala japoneză Fukushima.
Germania îşi va închide ultimele reactoare nucleare în 2022, devenind, astfel, prima putere industrială care renunţă la energia atomică, a anunţat Norbert Roettgen, ministrul nemţ al Mediului. Majoritatea celor 17 reactoare germane vor fi scoase din funcţiune până la sfârşitul lui 2021, iar ultimele trei, cele mai recente, vor funcţiona până la sfârşitul lui 2022 cel mai târziu, a precizat ministrul Roettgen, care a calificat această decizie ca fiind „ireversibilă”.
Germania are 17 reactoare nucleare pe teritoriul său, dintre care opt nu mai sunt în prezent conectate la reţeaua de producţie de electricitate. Aceste opt reactoare nu vor mai fi reactivate, a adăugat ministrul.
Germania va trebui să găsească, până la sfârşitul lui 2022, o modalitate de a acoperi 22% din necesarul său de electricitate, furnizată în prezent de centralele atomice.
Oprirea definitivă a celor 17 reactoare nucleare germane până în 2022 reprezintă, practic, o revenire la calendarul fixat la începutul anilor 2000 de o coaliţie a social-democraţilor şi ecologiştilor.
Cancelarul german a determinat la sfârşitul lui 2010 votarea unei prelungiri cu 12 ani în medie a duratei legale de exploatare a reactoarelor ţării, contrar voinţei opiniei publice, provocând astfel intensificarea sentimentului antinuclear în Germania. Numeroase manifestaţii de amploare au avut loc în ultima perioadă în Germania, împotriva energiei nucleare.
După catastrofa nucleară de la Fukushima, din martie, Merkel a oprit imediat centralele cele mai vechi şi a început o perioadă de reflecţie privind abandonarea energiei nucleare civile.
Măsura va costa scump producătorii de energie E.ON, RWE, EnBW şi divizia germană a Vattenfall. Un analist al DZ bank estimează că profitul E.ON înainte de plata dobânzilor şi taxelor va scădea în acest an cu 600 milioane de euro, iar cel al RWE cu 575 milioane euro. În cazul RWE, suma reprezintă 9% din profitul estimat. E.ON nu publică estimări referitoare la profit.
