Sebastian Burduja, ministrul Energiei, nu a ratat ocazia oferită Eurelectric Power Summit 2025 de la Bruxelles pentru a susține în fața comisarului pentru Energie ca termocentralele noastre pe cărbune să funcționeze în continuare. El i-a explicat comisarului Dan Jorgensen că, cel puțin acum, pentru facilitățile de producere a energiei pe bază de cărbune care ar trebui închise în 2026, nu sunt „alternative solide”. Iar, în lipsa acestor termocentrale, securitatea energetică a României ar putea fi afectată.
„Astăzi, la Power Summit 2025 – Power Play, am avut o nouă discuţie bilaterală foarte bună cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie. Am reiterat poziţia fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, marți, 3 iunie 2025, potrivit unei postări pe pagina sa de Fcebook.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Am subliniat că, fără capacităţi noi de producţie în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic naţional, mai ales în perioada de iarnă. Sunt argumente tehnice şi date clare. Mai mult, România a atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră, fiind pe primul loc în UE, şi îşi menţine angajamentul de a renunţa complet la cărbune până în 2032. Dar nu poate face asta fără să aibă capacităţi echivalente puse în funcţiune”, a mai scris Burduja.
„De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitaţie, după multiple încercări nereuşite, pentru că preţul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani. De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României. Am pledat de fiecare dată pentru o tranziţie inteligentă şi corectă, pentru un Smart Deal, care să protejeze românii şi economia noastră. Energia ţării noastre trebuie să fie sigură, ieftină şi curată – în această ordine de priorităţi. Este un lucru de bun simţ”, a explicat ministrul Energiei.
El a adăugat că România este un exemplu de stat european care şi-a respectat angajamentele, investind în extinderea şi modernizarea conexiunilor transfrontaliere, ceea ce a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina, în noi surse de producţie, în retehnologizare.
„Aşteptăm ca şi alte state membre să investească în interconexiuni, aşa cum e normal, ca să avem cu adevărat o piaţă europeană unică şi funcţională a energiei. Am încredere ca poziţia României va fi înţeleasă şi acceptată de partenerii noştri europeni. Este o poziţie rezonabilă, care ia în calcul atât nevoile României, cât şi angajamentele noastre europene”, a completat ministrul Energiei, Sebastian Burduja pe Facebook.
Îngrijorările de la Iernut
De altfel, ministrul Burduja a venit cu precizări cu privire una dintre cele mai așteptate investiții în capacități de producere a energiei electrice – centrala pe gaz de la Iernut. Proiectul trebuia realizat de compania spaniolă Duro Felguera
„Suntem la 98% – când am preluat proiectul şi am resemnat contractul cu Duro Felguera am plecat de la 80% – şi, practic, provocările cele mai mari sunt din cauza Duro Felguera. De fapt, singurele provocări”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, marți, 3 iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, în marja unui eveniment Eurelectric.
„Ei sunt într-o situaţie financiară foarte delicată la nivel global şi, deşi sunt plătiţi la zi de către Romgaz, nu îşi plătesc subcontractorii şi intrăm, sau riscăm să intrăm, în cercul vicios din trecut: subcontractorii nu sunt plătiţi, pleacă din şantier, proiectul se blochează. De factură recentă, Duro Felguera şi-a prelungit scrisorile de garanţie, ceea ce înseamnă că există o şansă să ducă proiectul până la capăt, ceea ce ar fi cel mai uşor”, a explicat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, a fost luată în calcul și varianta în care Duro Felguera nu duce la sfârșit contractul. Sarcina finalizării proiectul ar reveni Romgaz, dar acest lucru ar duce la alte întârzieri.
„Încercăm să evităm scenariul ăsta sau, dacă intrăm în scenariul ăsta, să ne gândim la o modificare legislativă în care, pentru proiecte foarte avansate, cum e acesta – mai avem 2% de executat – să le permitem un cadru mult mai flexibil şi rapid de implementare. Cert e că fiecare zi în care Iernutul nu e terminat înseamnă bani pierduţi pentru Romgaz şi pentru România şi sigur o lipsă de energie pentru sistemul energetic”, a atras atenție Burduja.
Ministrul Energiei a participat, marţi, la Eurelectric Power Summit 2025, ce se desfăşoară la Bruxelles.
