România nu a ecologizat niciun sit contaminat în ultimii opt ani, dacă luăm în calcul statisticile care au stat la baza noii Strategii Naţionale şi a Planului Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate. Se menţin cele 1393 de situri contaminate şi posibil contaminate inventariate în 2007-2008. Cele două documente sunt esenţiale pentru accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020, având în vedere că eliminarea acestor situri costă 8,4 miliarde de euro.
Guvernul a aprobat, în şedinţa sa din 19 august 2015, printr-o hotărâre, Strategia Naţională şi Planul Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, a căror aplicare are în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului şi a apelor subterane, precum şi a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană şi pentru mediu. “Documentul constituie punctul de plecare pentru viitoare iniţiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
Strategia îşi propune să stabilească liniile de acţiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare şi a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum şi a modului de implementare a acţiunilor corective şi, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia îşi propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acţiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acţiunii.
Surse de poluare
Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate. Acestea reprezintă zone în care s-au desfăşurat în principal activităţi din industria minieră şi metalurgică, unde procesarea şi depozitarea deşeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalaţiile de prelucrare.
Alte situri contaminate provin din industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice şi fabrici de medicamente, abandonate sau care încă funcţionează. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracţie) la cele mari şi complexe (rafinării sau instalaţii mari de depozitare – distribuţie a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariţiei acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conţin substanţe periculoase. În plus, alte activităţi industriale la scară mare şi la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deşeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activităţi de transport, au afectat semnificativ mediul.
Inventarul naţional al ANPM a fost actualizat în luna noiembrie 2013, pe baza datelor obţinute de la autorităţile publice locale. Au fost numărate 1.183 de situri potenţial contaminate, judeţele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeş (111) şi Maramureș (109). Numărul siturilor contaminate se ridică la 210, cele mai afectate judeţe fiind Hunedoara şi Caraş-Severin. Judeţele în care se află cele mai puţine zone poluate sunt Iaşi, Tulcea şi Satu-Mare.
Ecologizări de 8,4 miliarde de euro
Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor şi remedierea celor 1.183 de situri potenţial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, precizează comunicatul Guvernului. Banii ar urma să vină din fondurile structurale UE, din bugetul de stat, dar şi din finanţări externe şi investiţii din sectorul privat.
Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiţionalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea şi selectarea proiectelor ce vor fi co-finanţate din fondurile structurale UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020, aşa cum sunt obiectivele specifice menţionate în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, completează documentul.
