Acordul interimar convenit duminică, la Geneva, între marile puteri şi Iran privind programul său nuclear nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra pieţei petroliere pe termen scurt, dar, dacă va fi urmat de o eliminare completă a sancţiunilor, va conduce la o creştere a ofertei mondiale de ţiţei şi aşa abundente, transmite AFP, reluat de Agerpres. În condiţiile în care oferta creşte, iar cererea rămâne constantă (ceea ce e previzibil, mai ale că unul dintre cei mai importanţi actori economici mondiali, Uniunea Europeană, este încă în criză), preţul nu poate avea decât o singură traiectorie: în jos. Astfel, chiar dacă Guvernul va introduce noua acciză, ce va avea un impact total de aproximativ 0,5 lei/litru, preţul final al carburanţilor în România s-ar putea să nu crească sau să crească mult mai puţin, pentru că se va ieftini petrolul, datorită Iranului!
Sancţiunile dure impuse Iranului în ultimii doi ani au redus foarte mult exporturile petroliere ale acestui stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ceea ce a făcut ca preţul ţiţeiului Brent să rămână deasupra pragului de 100 de dolari, în pofida unei cereri mondiale slabe.
În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, după cinci zile de negocieri dure, marile puteri şi Iranul au anunţat că au ajuns la un acord potrivit căruia republica islamică va accepta să-şi limiteze programul nuclear, în schimbul relaxării sancţiunilor economice impuse Teheranului.
Preţul barilului de ţiţei a reacţionat, luni dimineaţa, printr-o scădere de trei dolari, însă, în jurul orei 12.00 GMT, barilul de ţiţei Brent se tranzacţiona la 109,26 dolari, ceea ce reprezintă doar o scădere de 1,79 dolari comparativ cu valoarea înregistrată vineri seara.
„Acest acord interimar este doar o primă etapă şi nu are impact asupra sancţiunilor, care sunt în prezent în vigoare, asupra exporturilor petroliere iraniene”, a explicat Harry Tchilinguirian, analist la BNP Paribas.
„Iranul obţine doar o ridicare limitată, ţintită şi reversibilă a sancţiunilor internaţionale impuse asupra sectorului său financiar şi energetic”, subliniază, la rândul lor, analiştii Credit Suisse.
Cu toate acestea, experţii au evidenţiat două elemente susceptibile a avea un impact imediat asupra pieţei petroliere. Primul este posibilitatea ca firmele europene de asigurări să înceapă să asigure din nou navele cu ţiţei provenit din Iran, ceea ce ar trebui să facă petrolul iranian mai atractiv pentru cumpărătorii asiatici, consideră analiştii Commerzbank. Al doilea element este posibilitatea ca importante stocuri de petrol iranian să ajungă rapid pe piaţă, analiştii Credit Suisse evaluând aceste stocuri undeva între 20 şi 25 de milioane de barili.
Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), sancţiunile internaţionale au condus la scăderea exporturilor de petrol ale Iranului cu un milion de barili pe zi, de la 2,5 milioane barili pe zi, în 2011, la 1,1 milioane barili pe zi, în primele nouă luni ale lui 2013. În aceste condiţii, dacă se va ajunge la un acord definitiv, iar sancţiunile vor fi complet ridicate, analiştii estimează că aproximativ un milion de barili pe zi de petrol iranian ar putea ajunge pe o piaţă mondială, care este deja bine aprovizionată.
„Va fi dificilă, însă, creşterea rapidă a livrărilor cu un milion de barili pe zi, având în vedere infrastructurile vechi”, consideră analistul VTB Capital, Andrey Kryuchenkov, potrivit căruia repornirea instalaţiilor nu este niciodată uşoară.
„Considerăm că estimările potrivit cărora ar putea dura câţiva ani înainte să se revină la nivelurile de producţie de dinaintea sancţiunilor (aproximativ 3,8 milioane barili pe zi) sunt prea pesimiste”, afirmă, pe de altă parte, economiştii de la Credit Suisse.
„Preconizăm că, la două trimestre după ridicarea completă a sancţiunilor, Iranul va recupera 75% din producţia pierdută”, adaugă analiştii băncii elveţiene.
Potrivit lui Julian Jessops, economist şef la firma Capital Economics, cotaţia barilului de ţiţei Brent ar putea scădea cu până la 10 dolari. În schimb, Andrey Kryuchenkov crede că OPEC (organizaţie din care face parte şi Iranul) va încerca să apere un preţ de 100 de dolari pentru un baril de petrol, în special prin reducerea producţiei Arabiei Saudite, primul producător mondial.
Următoarea reuniune a miniştrilor OPEC este programată să aibă loc pe 4 decembrie, iar cartelul nu ar urma să-şi modifice plafonul colectiv de producţie, fixat de doi ani la 30 de milioane de barili pe zi.
