Daniel Pintilie
Într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, Daniel Pintilie, membru în Comitetul Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) şi country manager al Statkraft România, a declarat că, în opinia sa, modificările la legislaţia ce reglementează sectorul energetic ar trebui să asigure o mai mare transparenţă a pieţei, să fie mai flexibile, racordate la practicile europene, dar care să fie adaptate pieţei din România, fără a limita ori distorsiona funcţionalitatea acesteia.
– Care sunt, în opinia dvs, principalele provocări cu care se confruntă în prezent piaţa de energie din Romania?
– România reprezintă un nod energetic comercial esenţial pentru întreaga zonă balcanică. Avem o lichiditate constantă, cu preţuri de referinţă la energia electrică, avem o bursă de energie funcţională, avem preţuri relativ mici şi, mai ales, avem un mix atractiv de producţie a energiei electrice.
Costuri operaţionale ridicate, tehnologie învechită, flexibilitate redusă a autorităţilor ori lipsa de viziune pe termen lung, birocraţie excesivă sau lipsa de coordonare dintre instituțiile statului – sunt doar câteva dintre provocările pieţei de energie. De exemplu, imposibilitatea companiilor private de a încheia contracte negociate liber, în afara bursei de energie, în mod direct și fără restricții de volum, aduce România, din nou, în zona excepțiilor în raport cu practica europeană. Lipsa unei pieţe lichide de certificate verzi şi frecventele modificări din legislaţie pun sub semnul întrebării însăşi supravieţuirea producătorilor de energie regenerabilă în perioada ce va urma, cu impact negativ asupra investiţiilor ulterioare din România şi a imaginii României în contextul economic european.
Dar, salutăm preocuparea autorităţilor de a reglementa cât mai atent piaţa de energie. S-au făcut paşi importanţi în dezvoltarea acesteia, iar strategiile anunţate aduc speranţe noi în alinierea pieţei din România la standardele şi practicile UE. Se observă, totuşi, o nevoie acută de optimizare legislativă, de claritate şi consecvenţă în decizii. Avem nevoie de creşterea lichidităţii pieţei prin diversificarea instrumentelor de tranzacţionare; avem nevoie de atragerea de noi investiţii, de stabilitate şi, mai ales, predictibilitate. Avem nevoie de viziune şi asumare, reflectate într-o nouă strategie energetică, adaptată contextului regional.
– Cum caracterizaţi sectorul concurenţial şi piaţa de furnizare, în particular?
– Se observă o creştere a dinamicii pieţei de furnizare. Au apărut noi companii dedicate activităţii de furnizare, ce promovează o politică agresivă de preţ, pentru a câştiga noi cote de piaţă. Vechii furnizori au fost obligaţi să-şi ajusteze ofertele şi să gândească noi strategii, pentru a face faţă competiţiei în creştere. Sunt vremuri grele pentru mulţi furnizori şi se anunţă timpuri şi mai grele. Clienţii finali au devenit mai conştienţi de drepturile pe care le au şi de dinamica pieţei. Eu cred că viitorul furnizorilor va fi foarte mult influenţat de strategia de comunicare aleasă în relaţia cu fiecare client, de existenţa sau non existenţa serviciilor suplimentare gratuite şi, mai ales, de calitatea acestor servicii.
– Văzută din prisma reglementărilor, cum se prezintă piaţa de energie?
– Există semnale pozitive privind intenţia autorităţilor de a îmbunătăţi şi optimiza piaţa din România. Nu este o sarcină uşoară şi nici una pe termen scurt. Ne bucură deschiderea arătată încă de la începutul anului 2016 pentru consultări publice privind modificarea legislaţiei primare din sectorul energiei electrice şi de a o alinia la realităţile pieţei locale şi internaţionale.
Ne lovim, totuşi, de multe ori, de o incoerenţă legislativă, dublată de un exces de reglementare în anumite zone. Avem nevoie de claritate şi simplitate. Avem nevoie de consecvenţă şi asumare a deciziilor. Avem nevoie de un mediu legislativ predictibil, care să nu lase loc de surprize ori interpretări. Sper că noile modificări legislative, avute în vedere în acest an, vor clarifica multe aspecte importante privind funcţionalitatea pieţei de energie din România.
– Se discută despre modificări la Legea Energiei 123/2012. Ce ar trebui să vizeze, în opinia dvs, aceste modificări? Care este poziţia AFEER în această privinţă? Care este opinia dvs în privinţa reluării contractelor bilaterale directe?
Adaptarea Legii Energiei din România la actualul context economic este un moment mult aşteptat şi dorit de întreaga comunitate locală şi internaţională. Amintind doar câteva modificări aşteptate, mi-aş dori să revăd contractele bilaterale încheiate direct pe piaţa angro ori să existe posibilitatea ca producătorii să-şi poată exporta energia în mod direct.
AFEER va milita în continuare pentru o piaţă transparentă şi funcţională de energie. Reintroducerea contractelor bilaterale este doar un aspect faţă de care AFEER şi-a exprimat susţinerea încă de la început. Mesajul este clar: Legea Energiei trebuie modificată, pentru a răspunde realităţilor pieţei. Reprezentanţii AFEER au avut în acest sens numeroase întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor. În paralel, au fost transmise semnale de alarmă, dar şi puncte de vedere cu propuneri practice de îmbunătăţire a situaţiei actuale.
România are nevoie de predictibilitate şi legi simple, care să încurajeze dezvoltarea economică. Sectorul energetic este unul extrem de important şi sensibil, care, de-a lungul timpului, a demonstrat că are nevoie de o atentă reglementare şi monitorizare. Este important să învăţăm din greşelile trecutului, fără, însă, a întoarce spatele viitorului şi progresului. Credem că reintroducerea contractelor bilaterale este o măsură esenţială pentru dinamica întregii pieţe locale şi regionale. Supravieţuirea celor mai mulţi dezvoltatori de proiecte regenerabile, investitori direcţi în economia României, depinde de posibilitatea de a încheia pe termen lung astfel de contracte bilaterale. Lichiditatea şi atractivitatea pieţei din România este strâns legată de existenţa acestor contracte bilaterale.
– Ce alte iniţiative mai are AFEER?
– AFEER promovează dezvoltarea pieţei, încurajând şi stimulând principii precum competiţia corectă, transparenţa, accesul nediscriminatoriu la piaţă. Totodată, reprezintă interesele membrilor săi, furnizori de energie electrică, în faţa autorităţilor. AFEER îşi propune să fie “vocea” furnizorilor de energie, companii private sau de stat, să ofere expertiză în industria energetică, dar şi un cadru stimulativ de dezvoltare a pieţei.
Iniţiativele au fost şi vor rămâne legate de o mai mare transparenţă a pieţei şi a informaţiilor şi de existenţa unor reglementări mai flexibile, care să fie racordate la practicile europene, dar care să fie adaptate pieţei din România, fără a limita ori distorsiona funcţionalitatea acesteia.
– Cum apreciaţi evoluţia preţurilor la energie?
– Suntem deja martorii unor modificări geopolitice şi economice fără precedent. Piaţa de energie, probabil, va reacţiona la toate aceste schimbări, cu consecinţe importante pe termen lung. La nivel mondial, scăderea preţului petrolului şi a cărbunelui, descoperirea de noi zăcăminte de gaze de şist ori reducerea costurilor de exploatare a hidrocarburilor, toate acestea par a fi semnale clare privind o repoziţionare a economiilor globale după noi criterii.
În Romania, pe termen scurt, apreciez că preţurile vor rămâne neschimbate, urmând, poate, chiar un trend descendent. Există multă energie regenerabilă în piaţă, iar cererea de electricitate nu a crescut foarte mult. Creşterea economică este relativ scăzută, atât intern, cât şi la nivel european. Preţul energiei în principale ţări europene este, de asemenea, în scădere.
– Credeţi că introducerea raportărilor REMIT va influenţa în mod negativ activitatea participanţilor la piaţa de energie?
– Raportările REMIT nu ar trebui să sperie pe nimeni. Acest cadru legal are în vedere monitorizarea pieţelor europene angro de energie, în vederea detectării şi eliminării oricărui posibil abuz. Noi, în Statkraft, credem cu tărie că integritatea şi transparenţa sunt esenţiale pentru buna funcţionare a pieţelor de energie şi pentru promovarea încrederii în rândul participanţilor la aceste pieţe şi a consumatorilor finali.
– Consideraţi utilă cuplarea pieţelor de energie?
– Principalul avantaj al cuplării pieţelor este legat de uniformizarea preţului la energie la nivelul ţărilor cuplate şi, totodată, legat de lichiditate. Vor dispărea, astfel, diferenţele majore de preţ dintre ţări. Pe de o parte, acesta este un lucru benefic, favorizând lichiditatea, transparenţa şi uniformizarea preţurilor la nivel european, consumatorii finali fiind clar avantajaţi. Pe de altă parte, din punct de vedere al traderilor, vor scădea oportunităţile de tranzacţionare, prin reducerea spre dispariţie a diferenţelor de preţ între pieţele cuplate.
– Anul viitor încep să se emită certificatele verzi amânate în ultimii ani. – Care credeţi că va fi impactul pe piaţa de energie?
– Piaţa de certificate verzi se află în acest moment într-o situaţie critică. Foarte multe certificate rămân nevândute, ajungând să expire şi, astfel, să-şi piardă valabilitatea şi utilitatea economică.
Dacă autorităţile nu vor lua urgent măsuri pentru a decongestiona acest blocaj, orice surplus de certificate verzi va conduce la o presiune şi mai mare pe această piaţă şi va produce distorsiuni majore în cash flow-ul producătorilor, cu impact direct în supravieţuirea acestora.
– Se discută despre o restructurare a sectorului energetic, cel puţin în ceea ce priveşte companiile de producere aflate în portofoliul statului. Cum vedeţi dvs această restructurare? Este necesară? Cum vedeţi realizat un mix energetic echilibrat?
– România se bucură de un mix al producţiei de energie extrem de atractiv, beneficiind de flexibilitate şi preţuri relativ scăzute faţă de ţările vecine. Cu toate acestea, majoritatea instalaţiilor de producere a energiei aflate în exploatarea statului sunt vechi şi depăşite moral şi tehnic. O restructurare majoră a acestui sector nu mai este doar opţională, în condiţiile de competitivitate impuse de UE, ci devine necesară şi obligatorie, în perioada ce va urma.
Sunt încrezător în viitorul energiei regenerabile şi în rolul extrem de important al acesteia, în contextul regional şi international. Însă, până nu se vor găsi soluţii de stocare a electricităţii pe lungi perioade de timp, un mix sănătos de energie, în orice economie, va trebui să conţină şi surse convenţionale, pe lângă cele din surse regenerabile. Securitatea energetică este esenţială.
– Credeţi că nivelul scăzut al preţului ţiţeiului „va reînvia” apentenţa pentru producerea energiei electrice din surse clasice (cărbuni, gaze, păcură)?
– Greu de spus. Teoretic, scăderea preţului la petrol ar trebui să se reflecte în preţuri mai scăzute la produsele derivate din petrol, dar şi în rândul industriilor subsecvente, care se bazează pe acest produs. Dar asta nu s-ar întâmpla imediat. Nu cred că ne putem aştepta la modificări spontane în apetitul producătorilor şi nici la modificări majore, privind preţul energiei, în perioada ce va urma. Un eventual impact s-ar putea comenta doar după analiza mai multor factori fundamentali, avându-se în vedere un orizont mai lung de timp. Cred că economia este mult prea complexă pentru a ne putea aştepta ca un produs, cum este petrolul, să influenţeze într-un mod predictibil celelalte sectoare. Vor exista, cu siguranţă, implicaţii economice pe multe direcţii, pe termen lung.
– Cum apreciaţi evoluţia companiei anul trecut? Ce vă propuneţi pentru acest an?
– În anii anteriori, Statkraft şi-a întărit poziţia pe piaţa de energie din România. Activităţile de bază ale grupului sunt tranzacţiile transfrontaliere cu energie, “proprietary trading” şi serviciile de echilibrare a producătorilor de energie regenerabilă şi de acces la piaţa de energie.
Ne bucurăm de o solidă experienţă pe partea de echilibrare a producătorilor de energie regenerabilă. Amintim aici serviciile de acces la piaţa de energie din Germania oferite unui portofoliu extins de clienţi, de peste 8.000 MW putere instalată în energie eoliană şi solară. Suntem pregătiţi să transferăm această expertiză şi în piaţa din România şi aşteptăm cu nerăbdare îmbunătăţirea cadrului legislativ, care să permită acest lucru, în condiţii optime.
Prin intermediul biroului din Bucureşti, Statkraft menţine o prezenţă locală, în timp ce toate activităţile comerciale de tranzacţionare sunt coordonate din sediul central din Dusseldorf, Germania.
Ca membru activ al EFET (Asociaţia Europeană a Traderilor de Energie) şi AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrica), Statkraft promovează cele mai bune practici şi liberalizarea continuă a pieţei de energie din România.
