“Legat de votul din Parlamentul European (PE) privind revizuirea Directivei pentru Evaluarea efectelor asupra mediului, salut decizia de miercuri a plenului de la Strasbourg”, a declarat europarlamentarul român, Dacian Sârbu (foto), pentru Focus-Energetic.ro.
Reamintim, Parlamentul European a adoptat o serie de amendamente la legislaţia existentă, care prevăd obligaţia ca activităţile de explorare şi exploatare pentru hidrocarburile neconvenţionale, prin fracturare hidraulică, să facă obiectul unor studii de impact de mediu. Eurodeputaţii doresc ca evaluările de impact care, conform legislaţiei actuale europene, privesc doar proiectele pentru gazele naturale, care extrag cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi, să fie obligatorii şi în cazul forajului pentru gazul de şist, indiferent de cantitatea de hidrocarburi neconvenţionale extrase, fie că este vorba de proiecte de explorare sau de extracţie, pentru faza în care este aplicată fracturarea hidraulică. Directiva privind studiile de impact asupra mediului se aplică atât proiectelor publice, cât şi celor private, stabilind unele criterii, inclusiv informaţiile ce trebuie transmise autorităţilor naţionale privind un proiect care trebuie evaluat pentru aprobare.
“Am ridicat de mai mult timp în atenţia Comisiei de Mediu a Parlamentului European tema gazelor de şist şi necesitatea unor reglementări mai stricte la nivel european în acest domeniu”, a mai spus Daciana Sârbu.
În conformitate cu reglementările actuale ale Uniunii Europene, majoritatea proiectelor de exploatare a gazelor de şist nu sunt supuse unei evaluări a efectelor asupra mediului, motiv pentru care eurodeputatul român a depus mai multe amendamente, pentru a schimba această situaţie, în ideea protejării cât mai stricte a mediului, în cazul acestui tip de proiecte.
“Mă bucur că Parlamentul European a sprijinit, prin vot, initiaţiva de a impune evaluarea efectelor asupra mediului atât pentru faza de explorare, cât şi pentru faza de exploatare a gazelor de şist. Consider că acest pas poate aduce o îmbunătăţire importantă a legislaţiei actuale, care ar asigura, astfel, un standard mult mai ridicat de protecţie a mediului”, a completat Daciana Sârbu.
În România, gigantul american Chevron a obţinut, deja, autorizaţia de construire pentru amplasarea, în judeţul Vaslui, a primei sonde de explorare a gazelor de şist în ţara noastră, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului, pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea. Chevron a concesionat 3 perimetre în judeţul Vaslui şi alte 3 în Constanţa pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
Reamintim, în România este o întreagă dezbatere pe tema gazelor de şist. Pe de o parte sunt susţinătorii proiectului, care văd în gazele neconvenţionale soluţia de a scăpa “de jugul” rusesc, Gazprom fiind singura sursă de “completare” a necesarului intern. Estimările Agenţiei Americane pentru Energie arată că România are rezerve potenţiale de gaze de şist de 1.400 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul acoperirii consumului intern pe următorii 100 de ani. România se situează pe locul al treilea în Europa după rezervele recuperabile de gaze de şist, după Polonia şi Franţa.
De cealaltă parte se situează o parte a populaţiei din zonele în care s-ar afla aceste resurse neconvenţionale, precum şi activiştii de mediu. Aceştia contestată industria gazelor de şist, susţinând că accesarea zăcămintelor, mai greu de extras faţă de zăcămintele tradiţionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.
