În Uniunea Europeană (UE) sunt circa 160 milioane de clădiri, ce reprezintă 40% din consumul total de energie în UE şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Mare parte din această energie ar putea fi, ȋnsă, economisită. Cum? Ridicând construcţii de calitate, eficiente energetic, care protejează interiorul de temperaturile de afară. Astfel, costurile pentru mentenanţa locuinţei ar putea fi scăzute.
Materialele de construcţie care oferă o bună termoizolare, fără a necesita izolaţie suplimentară, nu sunt ȋnsă foarte multe. “Ȋn România, spre exemplu, cea mai mică valoare a conductivităţii termice (λ10 sec = 0.09 W/mK) ȋntre produsele de zidărie o are Ytong A+, un BCA cu caracteristici tehnice avansate”, se arată într-un comunicat de presă. Pereţii construiţi cu Ytong A+ nu necesită termosistem şi menţin temperatura constantă, amortizând variaţiile din exterior. Ȋn plus, produsul este unul mineral şi ecologic, ce se remarcă printr-o densitate de doar 400 kg/m3 şi o rezistenţă la foc, clasa A1. De asemenea, pereţii realizaţi cu Ytong A+ permit trecerea vaporilor, absorb excesul de umiditate şi echilibrează microclimatul.
“Eficienţa energetică a casei, izolarea fonică şi rezistenta la foc sunt doar câteva dintre caracteristicile importante pe care fiecare trebuie să le aibă ȋn vedere atunci când construieşte o locuinţă. Aceste beneficii sunt inevitabil legate de calitatea materialelor folosite – cu cât materialele utilizate au o calitate mai bună, cu atât locuinţa va oferi un grad mai ridicat de confort”, a declarat Mircea Sibana, specialist Ytong, în comunicatul de presă.
Construcţiile eficienţe energetic nu sunt doar un trend, ci o necesitate. Chiar Uniunea Europeană atrage atenţia asupra acestui lucru, astfel că până ȋn 2020, UE urmează să implementeze politica 20-20-20. Prin aceste noi normative se urmăreşte scăderea emisiilor poluante cu 20% sub nivelul celor din 1990, de asemenea prioritate este ca 20% din energia consumată să fie obţinută din surse regenerabile şi, nu ȋn ultimul rând, să se realizeze o reducere cu 20% a consumului brut de energie, prin creşterea eficienţei energetice.
De remarcat, la nivel comunitar, sectorul construcţiilor cu tehnologii verzi ar putea asigura 10% din PIB-ul UE şi 32 milioane de locuri de muncă. Până în anul 2020 se preconizează, la nivelul UE, o reducere de consum de 165 milioane tone echivalent petrol (tep) şi contribuţie cu 50 milioane tep din surse regenerabile de energie. De altfel, Parlamentul European a doptat o lege, în 2009, prin care toate clădirile nou-construite în Uniunea Europeană, începând cu anul 2019, trebuie să producă aceeaşi cantitate de energie pe care o consumă. Directiva se va aplica tuturor cladirilor, indiferent de tipul de proprietate, public sau privat. Şi performanţa energetică a clădirilor vechi va trebui ameliorată. Potrivit directivei, atunci când efectuează lucrări majore de renovare (modernizarea a mai mult de 25% din suprafaţa clădirii, iar costurile totale ale renovării reprezintă cel puţin 20% din valoarea clădirii) proprietarii acestor imobile vor trebui să ia în calcul şi eficientizarea energetică.
Pe de altă parte, consumul mediu de energie din locuinţele din România este aproape dublu faţă de cel din Europa: 390 kWh/mp/ an, comparativ cu media europeană, de aproximativ 220 kWh/mp/an.
