Situaţia din Orientul Mijlociu ar putea aduce unele riscuri pentru economia românească, care deja se confruntă cu o inflaţie ridicată, în condiţiile în care conflictul dintre SUA şi Iran a declanşat o creştere bruscă a preţurilor petrolului şi o fugă a capitalurilor către active sigure, precum aurul şi dolarul american, relevă o analiză eToro.
„Pieţele urăsc incertitudinea, iar în acest moment investitorii se confruntă cu unul dintre cele mai incerte contexte geopolitice din ultimii ani. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu în weekend a provocat valuri de şoc în toate clasele de active. Conflictul dintre SUA şi Iran a declanşat o creştere bruscă a preţurilor petrolului şi o fugă a capitalurilor către active sigure, precum aurul şi dolarul american. Acum, întrebarea critică pentru traderi şi investitori este cât va dura această perturbare. Deşi se află departe de conflict, situaţia din Orientul Mijlociu ar putea aduce unele riscuri pentru economia românească, care deja se confruntă cu o inflaţie ridicată”, afirmă analistul eToro, Bogdan Maioreanu, transmite Agerpres.
Petrolul a devenit imediat un subiect fierbinte. „Preţul ţiţeiului Brent a urcat la peste 84 de dolari azi dimineaţă, odată cu ştirea închiderii Strâmtorii Ormuz. Prin această strâmtoare trece zilnic aproximativ 20% din ţiţeiul şi gazul natural lichefiat din lume, iar traficul de tancuri petroliere pe această cale navigabilă s-a oprit aproape complet. Preţurile futures ale gazelor naturale europene au atins 60 de euro pe MWh şi sunt, de asemenea, sub presiune după ce Qatarul a oprit producţia. Vinerea trecută, înainte de atacuri, preţul era de aproape 32 de euro pe MWh. Pieţele încearcă să determine dacă ceea ce se întâmplă este o problemă de preţ indusă de o primă de risc geopolitic temporară sau o problemă de cantitate din cauza unei posibile întreruperi susţinute care poate afecta aprovizionarea cu energie. Fiecare posibilitate determină modul în care şocul se transmite prin clasele de active”, explică analistul.
Dacă aprovizionarea cu petrol la nivel global continuă în ciuda riscurilor de securitate şi a costurilor de asigurare mai mari, pieţele vor trata probabil situaţia ca fiind temporară.
Preţurile petrolului pot creşte brusc, dar probabil nu vor rămâne mult timp ridicate, cu excepţia cazului în care stocurile scad semnificativ. Orice impact asupra inflaţiei ar fi limitat şi de scurtă durată. Cu toate acestea, dacă aprovizionarea cu petrol este grav perturbată – din cauza întârzierilor majore în tranzit, a anulării contractelor sau a ameninţărilor credibile la adresa securităţii – impactul devine economic, nu doar psihologic.
„În acest caz, preţurile petrolului ar putea creşte rapid până la 80-110 de dolari şi ar rămâne ridicate. Aşteptările inflaţioniste ar creşte, deoarece costurile mai mari ale energiei se reflectă în preţurile de transport, de producţie şi de consum”, subliniază Maioreanu.
Există, însă, mecanisme de protecţie care ar trebui să împiedice imediat producerea celui mai pesimist scenariu. Piaţa mondială a petrolului a intrat în acest conflict într-o poziţie de relativă supraofertă. OPEC+ a anunţat o creştere a producţiei cu 220.000 de barili pe zi pentru luna aprilie, iar marile ţări consumatoare, precum SUA şi China, deţin rezerve strategice semnificative. Arabia Saudită dispune, de asemenea, de capacitatea de transport prin conducte pentru a redirecţiona o parte din exporturi în afara Golfului.
„Acest lucru oferă o soluţie parţială, dar acestea sunt măsuri de protecţie pe termen scurt, mai degrabă decât soluţii pe termen lung, iar dacă tensiunile persistă, presiunea ascendentă asupra preţurilor petrolului se va reflecta direct în costurile de transport şi, în cele din urmă, în inflaţia din întreaga economie globală”, arată analiza.
Deşi se află relativ departe de conflict, România ar putea resimţi, de asemenea, impactul creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale în diferite domenii ale economiei: de la preţurile la pompă până la o creştere a inflaţiei din cauza preţurilor la combustibili şi energie, care se răsfrâng asupra costurilor de transport şi asupra altor categorii de produse şi servicii.
„Aflată în prezent într-o recesiune tehnică, România este vulnerabilă la riscul şocurilor externe, inclusiv la volatilitatea preţurilor la energie şi la perturbările politicii comerciale care afectează canalele de export ale UE, ceea ce ar putea prelungi faza de recesiune. În ultimul său raport, BNR prevede deja că inflaţia din al doilea trimestru al acestui an va depăşi proiecţia iniţială, principalii factori responsabili fiind efectele de bază din segmentul energetic, precum şi creşterea preţurilor anumitor mărfuri şi alimente de bază. Efectul actual al crizei din Orientul Mijlociu ar putea îngreuna şi mai mult misiunea Băncii Naţionale a României de a menţine inflaţia sub control”, avertizează analistul eToro.
Potrivit acestuia, întrucât situaţia din Orientul Mijlociu este fluidă, investitorii vor trebui să urmărească îndeaproape ceea ce se întâmplă acolo şi să-şi păstreze calmul.
„Volatilitatea pieţei în perioadele de conflict este atât naturală, cât şi de aşteptat. Istoria arată că pieţele se ajustează, reevaluează riscul şi, în cele din urmă, pot avansa. În loc să se concentreze pe ceea ce s-ar putea întâmpla mâine, investitorii ar trebui să se întrebe dacă strategia lor a fost concepută pentru a face faţă unor momente precum acestea. Disciplina, diversificarea şi luarea de decizii raţionale rămân cele mai eficiente instrumente pentru a naviga în incertitudine”, a transmis Bogdan Maioreanu.
eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să investească, să îşi împărtăşească cunoştinţele şi să înveţe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.
