Remus Vulpescu, fost şef al OPSPI, dar şi Remus Borza, administrator judiciar la Hidroelectrica, cred că Oltchim va fi greu de “ţinut în viaţă”, chiar dacă se arată optimişti.
Salariaţilor Oltchim li s-au făcut promisiuni nedocumentate, care n-au avut acoperire în realitate, a declarat Remus Vulpescu, acum consilier al ministrului Economiei, la conferinţa „Rolul băncilor în restructurarea companiilor”, organizat de ziarul Bursa..
“Este normal ca salariaţii să se aştepte să le fie plătite salariile şi aici există două chestiuni care se pot rezolva. Prima chestiune care se poate rezolva destul de simplu este să nu se mai facă promisiuni, care nu sunt foarte bine documentate şi care să n-aibă acoperire în realitate, pentru că ele sunt prima sursă a dezamăgirii. A doua este ca salariaţii să aibă un dialog mai consistent cu noua conducere executivă a combinatului, care a fost prinsă, în ultima vreme, 100% în realizarea programului de repornire şi a programului de redresare, două programe diferite. Se pregăteşte o documentaţie bogată pentru Comisia Europeană”, a spus Vulpescu.
El speră să se asigure un climat liniştit care să permită asigurarea unor surse de finanţare. “Sperăm ca, în urma unui dialog între conducerea combinatului şi reprezentanţii salariaţilor, având în vedere că poziţia este comună şi toată lumea doreşte ca salariile să fie plătite, să se asigure un climat de linişte, care să permită asigurarea unor surse de finanţare, chiar şi de la bugetul statului, dacă se va putea, în condiţii de legalitate, dar, în primul rând, de la creditorii privaţi, de la bănci, şi una dintre condiţiile reuşitei, ale cărei activităţi sunt de restructurare, de reorganizare, este posibilitatea ca activitatea de producţie să poată fi reluată în condiţii de normalitate, deci fără proteste”, a explicat Vulpescu.
Potrivit acestuia, în ultimele luni au fost câteva cazuri în care, din Bucureşti, au ajuns în Râmnicu Vâlcea, uneori distorsionat, anumite mesaje. “Din păcate, au existat surprize neplăcute, declarându-se, în mod corect, că la Oltchim s-ar putea plăti salarii până într-o anumită dată. Ulterior, s-a constatat, de exemplu, că sumele care au intrat în conturile Oltchim au fost executate de creditorii comerciali ai acesteia”, a spus Vulpescu.
Pe de altă parte, consilierul ministrului Economiei a spus că Oltchim nu poate singur să se redreseze, prin insolvenţă, ceea ce înseamnă că societatea are neapărat nevoie de sprijin financiar foarte consistent, chiar şi în cazul unei proceduri de insolvenţă.
“Se are în vedere un program de redresare, care necesită circa 45 milioane de euro, din care băncile au declarat deja că pot veni cu 25 milioane euro. Programul de reorganizare va fi conceput de o firmă importantă, redutabilă, din domeniu, agreat de ele, dar contribuţia statului ar fi, prin urmare, mai puţin de jumătate din toată suma, circa 20 milioane euro. Aceştia pot fi acordaţi doar cu acordul Comisiei Europene. Se lucrează la documentaţia necesară. Una dintre problemele mari este că există un principiu în acordarea ajutorului de stat. Prima oară trebuie să fie şi ultima oară. Noi, acum, avem ca principală sarcină să demonstrăm că Oltchim nu a mai primit în trecut niciodată ajutor de stat”, a spus Vulpescu.
Oltchim “în moarte clinică”
Societatea Oltchim nu este privatizabilă, nici soluţia insolvenţei nu poate să rezolve situaţia societăţii, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica. “Oltchim nici înainte, şi nici acum nu va fi privatizabil. Nici insolvenţa nu mai poate să facă minuni”, a afirmat Remus Borza.
Totuşi, el este de părere că Oltchim va intra în insolvenţă cel mai târziu în ianuarie 2013, după alegeri. “Eu am două certitudini: că Oltchim va intra în insolvenţă cel mai târziu în ianuarie 2013 şi că nu Euro Insol va fi administratorul judiciar la Oltchim. Am deranjat prea mult la Hidroelectrica, pentru a mă mai ocupa şi de insolvenţa Oltchim”, a declarat Remus Borza, care este şi reprezentant al Euro Insol.
Acesta a adăugat că Oltchim este menţinut artificial în funcţiune, asemeni unui “bolnav în moarte clinică”, din motive electorale.
“Nici procedura insolvenţei nu mai poate să facă minuni. Puţin probabil ca administratorul judiciar ales să poată să facă ceva. Oltchim va intra în insolvenţă. Acum este ca un bolnav în moarte clinică, ţinut pe aparate, în perfuzie, şi înţelegem că din motive electorale, dar, în decembrie, cel mai târziu în ianuarie, după alegeri, Oltchim va intra în insolvenţă. Este ultima şansă de restructurare a Oltchimului. Dacă are chiar şi numai 1% şanse să fie restructurată trebuie încercat. Vorbesc de procedura insolvenţei. Oltchim nu va fi privatizabilă”, a spus Remus Borza.
”Oltchim nu mai poate fi restructurat. Cât timp poţi face o investiţie la cheie, cu 250 milioane euro, cu capacităţi noi şi cu 1.000 de salariaţi, trebuie să fii tâmpit să dai un miliard de euro pe o societate cu licenţe expirate, cu tehnologii învechite, din anii ’60-’70 şi cu 3.000 de angajaţi”, a afirmat Remus Borza.
Combinatul trebuie restructurat
Societatea Oltchim ar trebui restructurată, insolvenţa presupunând dificultăţi în a menţine combinatul în stare de funcţionare, iar o soluţie potrivită pentru restructurare urmează să fie găsită în urma colaborării dintre bănci şi stat, a mai spus Remus Vulpescu. ”Este uşor să spui că trebuie să treacă prin procedura insolvenţei. La Hidroelectrica era, în mod evident, cea mai bună soluţie. Oltchim ar avea foarte mari dificultăţi să rămână în stare de funcţionare”, a afirmat Vulpescu.
Reprezentantul MECMA a adăugat că, pentru Oltchim, ar trebui încercate mijloace alternative de obţinere a rezultatelor, printr-o colaborare cu mediul bancar. ”Cred că trebuie încercate mijloacele alternative de obţinere a aceloraşi rezultate. Avem colaborare bună cu creditorii din sistemul bancar. Este o iniţiativă care a fost întreţinută de băncile private mai mult decât de către stat, de a se insista la căutarea soluţiilor de reorganizare. Este bine că vedem, într-un caz ca Oltchim, această determinare a băncilor, de a căuta o soluţie. Am stabilit împreună că, dacă reuşim împreună la Oltchim, este uşor să ne gândim că putem să realizăm un program de restructurare la mai multe companii ce au nevoie”, a spus Remus Vulpescu.
Apel de la Ponta
Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească protestele violente, arătând că astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori şi că societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor.
Ponta a afirmat, la Bruxelles, că luni a avut o nouă discuţie cu miniştrii Economiei şi Finanţelor privind situaţia Oltchim şi a explicat că repornirea treptată a combinatului presupune şi un proces de restructurare, deoarece nu toţi cei 3.000 de angajaţi vor avea de lucru imediat, ci doar pe măsură ce sunt redeschise secţiile.
„Mesajul meu pentru angajaţii Oltchim este că restructurăm compania, o curăţăm de căpuşe, asigurăm repornirea şi continuăm discuţiile, chiar în zilele următoare, cu investitorii strategici. Cu cât vor ieşi mai mult în acţiuni violente, cu atât îi speriem mai mult pe cei care vor să investească, inclusiv băncile. Dacă ei îi gonesc pe toţi, ajungem la ce este mai rău. Dacă cei care îi atâţă, Roibu şi oamenii lui Boureanu şi Videanu, îi pun să iasă în faţa combinatului, o să-i speriem pe cei cu bani”, a spus Ponta.
El a arătat că o parte dintre secţiile Oltchim au fost repornite, iar săptămâna trecută au existat încasări pentru salarii, dar o bancă creditoare a luat imediat banii. „Putem să-i rugăm, să facem demersuri legale, dar este greu să-i oprim, cât timp datoriile vin din trecut”, a spus Ponta.
Aproximativ 400 de salariaţi de la Oltchim au reluat protestele, marţi, în faţa pavilionului administrativ, cerând să le fie plătite salariile restante pentru lunile septembrie şi octombrie şi ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. Salariaţii sunt nemulţumiţi de faptul că nici una dintre promisiunile privind repornirea combinatului nu a fost îndeplinită şi “nu se întrevede nicio perspectivă pentru funcţionarea acestuia în următoarele luni”, transmite Agerpres.
Cu o zi înainte, tot aproximativ 400 de angajaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea au protestat în faţa pavilionului administrativ, pentru că nu şi-au primit salariile.
Protestele angajaţilor de la Oltchim au început la sfârşitul lunii august, după oprirea producţiei combinatului, din cauza unor datorii de peste 500 de milioane de euro. Oamenii cereau să le fie achitate salariile restante, dar şi fonduri pentru reluarea producţiei. La un moment dat, pe parcursul protestelor, mai mulţi salariaţi au intrat în greva foamei.
Muncitorii au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august, precum şi bonurile de masă aferente, dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia.
Producţia la combinatul Oltchim a fost reluată, la începutul lunii octombrie, la instalaţia de electroliză cu membrană, reprezentanţii companiei spunând atunci că urmează să fie repusă în funcţiune şi electroliza cu catoni de mercur.
La 2 noiembrie, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, afirma că, deocamdată, combinatul petrochimic funcţionează la o capacitate de 25-30%, adică lucrează aproximativ 800 de muncitori, urmând ca în săptămânile viitoare să se ajungă la o capacitate de 60%.
Încercarea de privatizare a Oltchim a eşuat, întrucât Dan Diaconescu, care a câştigat licitaţia pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat, nu a plătit suma de 45 milioane euro pentru titluri.
