Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă (foto), are în vedere reorganizarea sectorului de producere a energiei electrice în 2 – 3 companii mari, multi-resursă, care să înceapă să funcţioneze de anul viitor. De asemenea, el se gândeşte că, pentru economie, ar fi utilă înfiinţarea unei bănci pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), dar şi un fond de investiţii de risc al statului.
Departamentul pentru Energie intenţionează să înfiinţeze două sau trei companii energetice noi, care să funcţioneze din anul 2014, în contextul în care producătorii de energie pe cărbune ar urma să piardă teren în faţa producătorilor hidro sau a celor de energie nucleară, odată cu liberalizarea preţurilor, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, într-un interviu acordat Agerpres.
“Mă interesează reorganizarea sistemului energetic naţional. Cu toate forţele lucrăm la acest proiect, la reorganizarea pe companii cu mai multe resurse. Nu putem să stăm cu cărbunele, să-l punem în competiţie cu apa. Nu funcţionează aşa lucrurile nici în Europa. Eu sper ca 2014 să ne prindă cu câteva companii puternice, care să joace un rol important şi pe piaţa naţională, şi pe cea regională. Este vorba de 2 – 3 companii mari, care să aibă un rol determinant pe piaţă. Revin, nu pot să accept ca CEZ să joace un rol important în România, iar noi să nu putem să jucăm un rol important în Cehia, Bulgaria sau Ungaria. Este timpul să ne orientăm şi noi nu numai pe piaţa românească, ci şi în jur. Capitalul românesc trebuie să scoată companii în faţă, care să joace un rol important, dacă vrem să fim demni, să arătăm că putem să facem ceva în economie. Lucrăm la un proiect pe tema asta”, a afirmat Constantin Niţă.
Întrebat dacă noile companii ar urma să funcţioneze prin fuziunea celor existente, oficialul a precizat că există mai multe soluţii, însă problema ţine de cum vor funcţiona acestea.
“Cel care produce mai mult şi mai eficient îl poate ajuta pe celălalt să se modernizeze, să se eficientizeze. Sunt state în care producţia de cărbune este eficientă. În România de ce nu ar fi?”, a mai spus ministrul delegat pentru Energie.
Ideea înfiinţării noilor companii se bazează pe principiul mixului de resurse energetice pentru producţie şi a fost concepută în scopul salvării producătorilor de cărbune de la faliment.
“Acest sistem energetic naţional ar trebui să fie orientat către piaţă, nu numai către producţie. Presupune modernizare, eficientizare. Altfel, nu vor putea funcţiona pe principiul preţului pieţei. Unele companii vor rezista, altele nu. Din 2014, toate companiile de producţie trebuie să intre pe piaţa liberă. Energia pe cărbune va intra în competiţie cu cea hidro, cu energia nucleară, ceea ce va fi foarte dificil. Nicăieri în Europa nu există companii mono-resursă. Având în vedere situaţia actuală, consecinţa din 2014 ar fi intrarea unor companii în faliment”, a spus Constantin Niţă.
Reamintim, săptămâna trecută, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că a purtat discuţii cu Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, despre ideea unirii celor două entităţi într-o singură companie.
Înfiinţarea unui fond de investiţii în energie nu este o idee rea
Câţiva deputaţi au elaborat un proiect de lege privind înfiinţarea unui fond de investiţii, alcătuit din acţiunile pe care statul român le deţine la companii energetice. Această idee, a unui fond “mamut” în energie, este considerată oportună pe termen lung de către ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, autorităţile urmând să analizeze această variantă, însă, pe termen scurt, ministrul de resort va propune o altă formulă pentru finanţarea investiţiilor necesare în sistemul energetic naţional.
“Nu este o ideea rea, o gândim şi noi (n.r. – înfiinţarea unui fond “mamut” în energie). Poate ar trebui să mai aşteptăm. Mă gândesc la o altă formulă, dar deocamdată nu o am bine concretizată. Dar ideea fondului nu este rea. Ar urmă să fie format din toate acţiunile de stat ale companiilor şi ar putea fi gestionat ca o societate de investiţii financiare. Pornind de la faptul că şi atragerea de capital ar fi mai uşoară, investiţiile ar putea fi mult mai uşor de realizat. Ar avea o valoare de câteva miliarde euro”, a afirmat Constantin Niţă.
Fondul ar urma să fie format din acţiunile companiilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica şi Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, dar şi pachetele minoritare pe care statul le mai are la Petrom, E.On etc.
“Acolo sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexurile Energetice Oltenia, Hunedoara şi Electrica, cu toate distribuţiile. Ar fi o societate de investiţii financiare extraordinar de puternică, cu un capital social foarte mare, ceea ce ar permite accesarea de fonduri, de credite bancare. Nu ştiu dacă putem face acest lucru acum. Sistemul energetic are nevoie de mulţi bani. Este greu de crezut că statul poate să aloce bani pentru eficientizarea lui. Acest sistem energetic naţional ar trebui să fie orientat către piaţă, nu numai către producţie”, a adăugat Niţă
El a precizat că decizia înfiinţării unui fond “mamut” este una politică. “Este o decizie politică. Încă nu cred că putem funcţiona foarte bine pe un asemenea sistem. Ar trebui să mergem cu paşi mai mici. Dar încă nu s-a luat o decizie, vom analiza acest proiect de lege”, a declarat ministrul Constantin Niţă.
Pe de altă parte, el a anunţat că următoarele companii la care Departamentul pentru Energie va trimite Corpul de Control sunt Electrica, Transgaz şi Romgaz, după ce la Transelectrica autorităţile au descoperit, între nereguli, deplasări ce trebuie justificate.
În ceea ce priveşte modificările la legislaţia privind promovarea energiei din surse regenerabile, ministrul Energiei a declarat că sunt multe propuneri în acest sens. “Noi le vom analiza, după ce se finalizează dezbaterea publică. Dacă unele vor corespunde ideii noastre de a stabili un echilibru între industria regenerabilă, industria românească, alta decât cea energetică, şi consumatorul casnic, le vom lua în considerare. Dacă nu, nu. Ideea este să reducem costurile în preţ, mai ales pentru consumatorul industrial, dar şi pentru cel casnic. Energia verde este nepoluantă, dar este foarte scumpă, ne creează mari probleme în economie şi pentru consumatorii casnici”, a spus Constantin Niţă.
El a adăugat că alte modificări ale legislaţiei se referă la reglementările secundare elaborate de ANRE şi Transelectrica privind cantitatea de energie preluată, la numărul de autorizaţii acordate. “Reţeaua nu mai suportă foarte mult şi va trebui finalizat un studiu privind capacitatea liniilor de transport din România. În funcţie de acest aspect, şi numărul autorizaţiilor şi legislaţia privind cantitatea preluată vor trebui refăcute de către ANRE şi Transelectrica. Deci decizia va fi a Ministerului Finanţelor (n.r. – minister care va prelua Transelectrica în coordonare) “, a mai spus ministrul Energiei.
O bancă pentru IMM-uri
Recent, Constantin Niţă a declarat că se gândeşte la o variantă paralelă celei elaborate de Ministerul Economiei pentru reindustrializarea României. “Am avut în vedere că orice partid serios, cum este şi PSD, trebuie să se gândească la politici industriale şi, în general, la politici economice. Nu putem sta pasivi să aşteptăm dacă Ministerul Economiei sau oricare alt minister are sau nu o politică în domeniul respectiv. Este nevoie ca şi noi, PSD, din punctul de vedere al ideologiei social democrate, să ne gândim cum facem reindustrializarea României. Cu atât mai bine dacă şi domnul ministru Vosganian face lucrul acesta”, a spus ministrul Niţă.
El a adăugat că, în prezent, o astfel de formulă reprezintă opinia personală şi nu poate fi considerată părerea partidului. “Aş dezvolta parcurile industriale, clusterele industriale. Din păcate, în România sunt foarte puţine şi banii alocaţi de UE nu sunt folosiţi cum trebuie sau nu sunt folosiţi deloc. M-aş concentra pe finanţarea IMM, pentru că au un rol important, pe finanţarea prin intermediul unui fond de investiţii de risc. L-am promovat încă din 2009, dar nimeni nu l-a luat în considerare. Unii din neştiinţă, alţii din rea-voinţă. Este un fond pe care statul ar trebui să-l folosească. Fondurile de investiţii de risc permit statului să se implice mai mult în economie, cu capital minoritar, nu neapărat majoritar. Apoi este importantă folosirea mult mai eficientă a celor două fonduri de garantare şi contragarantare ca mijloace care pot duce la finanţarea mai uşoară a IMM. De asemenea, poate fi creată o bancă pentru IMM. Sunt o serie de măsuri care ar putea conduce la revitalizarea măcar a intenţiei de reindustrializare, dacă nu la realizarea ei”, a spus Constantin Niţă.
