Aprobarea evaluării acordului preventiv de board-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI) este condiţionată de patru acţiuni prealabile, care vizează reducerea arieratelor, creşterea preţului gazelor naturale, lansarea licitaţiei publice pentru 15% din acţiunile Transgaz şi privatizarea Oltchim, a declarat Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI.
“Având în vedere că am ajuns la un acord, vom recomanda board-ului să finalizăm misiunea de analiză, de revizie, dar, bineînţeles, depinde de board-ul FMI. Trebuie să vedem care va fi reacţia la Washington asupra acordului nostru, la nivel de experţi. Dar, am atins acest acord şi vom propune în consecinţă board-ului. În ceea ce priveşte acţiunile prealabile acestea sunt patru. Prima este legată de arieratele la autorităţile locale. Va fi o Ordonanţă guvernamentală, care se va aproba, care va permite ca autorităţile locale să poată folosi resursele disponibile ce pot fi utilizate doar pentru cofinanţări, pentru a-şi reduce arieratele şi va permite, de asemenea, pe de altă parte, autorităţii centrale să plătească în mod direct arieratele autorităţilor locale utilizând banii din cotele defalcate”, a spus de Vrijer.
Potrivit acestuia, a doua acţiune este legată de creştere preţului gazelor naturale pentru sectorul industrial cu 10% şi pentru casnici cu 5%.
“A treia este lansarea licitaţiei pentru ofertă publică secundară de 15% la Transgaz şi a patra este lansarea licitaţiei pentru privatizarea majoritară a Oltchim”, a mai afirmat oficialul FMI.
În perioada 31 iulie – 14 august s-a desfăşurat la Bucureşti ce-a de-a şasea misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene. Potrivit lui Erik de Vrijer, următoarea misiune de evaluare va avea loc după alegerile parlamentare.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (circa 3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.
Ratare la arierate
“În ceea ce priveşte criteriile cantitative de performanţă, plafonul pentru arieratele administraţiei centrale a fost ratat cu aproximativ 60 milioane lei. Valoarea acestor arierate a rămas la nivelul de la sfârşitul lunii martie, în loc să scadă. Plafonul pentru stocul de arierate ale autorităţilor locale a fost, de asemenea, ratat, pentru că, în loc să scadă, a crescut puţin. Am agreat cu Guvernul măsuri specifice pentru a gestiona arieratele autorităţilor locale şi ne aşteptăm ca reducerea acestor arierate, care trebuia să fie înregistrată la finalul lunii iunie, să aibă loc la finele lunii septembrie. Ne aşteptăm, totodată, ca reducerea arieratelor guvernamentale, care trebuia să aibă loc în trimestrul doi să se întâmple în trimestrul trei”, a declarat Erik de Vrijer, transmite Agerpres.
Conform acestuia, cele mai mari riscuri pentru creşterea economică şi sectorul bancar până la finalul acestui an sunt două. “Unul este cel al continuării instabilităţii politice în ţară, care poate împiedica eficienţa politicilor economice, poate creşte prima de risc şi costurile de finanţare pentru economie şi poate afecta investiţiile. Celălalt risc este extern, o adâncire a recesiunii în Europa sau a crizei financiare în zona euro, care poate conduce la o scădere a exporturilor româneşti, cu efecte asupra sectorului bancar şi asupra creditelor bancare şi finanţării noilor investiţii. Cred că dacă se întâmplă ceva în Europa poate diminua încrederea şi cererea internă”, a mai spus Erik de Vrijer.
În privinţa impozitării veniturilor excepţionale în industria petrolieră, reprezentantul FMI a declarat că “înţelegem şi salutăm faptul că Guvernul a discutat cu acest sector două lucruri – o taxă specială, care acompaniază creşterea preţurilor, care va majora veniturile acestei industrii, şi această taxă poate fi folosită pentru măsuri de protecţie socială; de asemenea, Guvernul a discutat cu industria un nou cadru pentru impozite şi redevenţe, care se va aplica anul viitor sau la începutul lui 2014, care va furniza stabilitate pe termen lung din punct de vedere legislativ”.
Despre adoptarea monedei unice europene, Erik de Vrijer a spus că este prerogativa Guvernului să decidă. “Ceea ce credem noi este că încă sunt diferenţe între România şi multe state din zona euro în ceea ce priveşte structura economiei, instituţiile economice şi în modul în care economia este sensibilă la diverse şocuri. Pentru a avansa în procesul de convergenţă cu zona euro şi economiile europene, noi sprijinim foarte mult reformele, care fac economia mai productivă şi mai competitivă, mai flexibilă. Odată ce veţi intra în uniunea monetară veţi pierde cursul de schimb ca şi instrument pentru absorbţia şocurilor şi pentru a aborda presiunile de competitivitate şi până ce aceste reforme economice nu sunt implementate pe deplin este înţelept să nu intraţi încă în zona euro”, a mai spus reprezentantul FMI.
Misiune după alegeri
Următoarea misiune de evaluare a FMI va avea loc după alegerile parlamentare, a mai declarat, cu ocazia finalizării cele de-a şasea misiuni, Erik de Vrijer, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România.
“Am convenit cu Guvernul ca următoarea misiune să se întâmple curând după alegerile parlamentare. Să o facem înainte de alegerile parlamentare nu este foarte eficient. Va fi un nou Parlament, un nou Guvern, şi, deci, este important să discutăm despre ceea ce se va întâmpla în 2013, mai bine după alegeri. Înainte de alegeri oamenii mai sunt şi foarte ocupaţi. S-ar putea să venim într-o vizită rapidă între timp, doar ca să menţinem aceste contacte foarte bune, linii de comunicare foarte bune cu Guvernul. Nu va constitui o misiune reală de revizie. Va fi, mai degrabă, o vizită pentru a rămâne în contact, pentru de discuta subiecte care pot interveni între momentul de acum şi misiunea de revizie. Dacă alegerile au loc până la finele lui noiembrie sau începutul lui decembrie vom veni foarte curând după aceea. Nu am de gând să fac Crăciunul în România, ci acasă cu familia. Deci, între aceste două limite va avea loc misiunea”, a spus de Vrijer.
“Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede anul acesta o creştere economică puţin sub 1%. Practic, prognoza noastră este de 0,9%, iar recuperarea urmează să înceapă, realmente, în 2013. Pe termen mediu, noi credem că această tendinţă a creşterii poate să ajungă până 3%, gradual. Nu este foarte mult pentru o piaţă emergentă, pentru o economie dintr-o piaţă emergentă, care are mult de recuperat. De aceea, credem că este spaţiu pentru reforme şi politici economice şi sociale care să majoreze această rată a creşterii”, a mai spus de Vrijer.
În ceea ce priveşte moneda naţională, acesta a afirmat că cursul de schimb al leului este aproape de nivelul de echilibru şi apare mai degrabă o subevaluare mică.
De asemenea, în privinţa deficitului bugetar, el se aşteaptă ca acesta să se încadreze anul acesta în ţinta de 3% din PIB, pe metodologia de calcul europeană, care ţine cont şi de obligaţiile de plată.
Pe de altă parte, referitor la propunerea de reducere a TVA la alimente, delegaţia nu este de acord cu aceasta.
“Am discutat despre reducerea TVA la alimente şi nu am sfătui să se meargă în această direcţie, pentru un număr de motive. La acest moment, când avem şi o secetă, care creează unele probleme pentru fermieri, pentru agricultori, în special pentru cei mici, nu este foarte clar cum, scăzând rata la TVA pe produsele alimentare, îi vom ajuta pe acei oameni. Este mai bine, în general, dacă există o problemă specifică, a unui grup specific, pe o perioadă de timp specifică, să ai, mai degrabă, subvenţii directe, decât să schimbi sistemul fiscal”, a explicat de Vrijer.
Şansa fondurilor europene
În plus, potrivit lui de Vrijer, absorbţia fondurilor europene rămâne mai degrabă scăzută, deşi, în ultima perioadă, s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură.
“Noi credem că este momentul să se realizeze o îmbunătăţire în capacitatea României de a dobândi aceste fonduri. Asta necesită o colaborare puternică între toate ministere, decât ca fiecare minister să-şi rezolve singur aceste probleme. Necesită şi întărirea şi acordarea unor stimulente corespunzătoare, pentru a se folosi aceste fonduri de la Uniunea Europeană. O bună absorbţie a fondurilor europene este esenţială pentru creştere, în timp ce o reformă viabilă sub aspect financiar a sectorului de sănătate este importantă pentru a putea face faţă costurilor în creştere generate de îmbătrânirea populaţiei pe termen lung”, a menţionat de Vrijer.
Delegaţia FMI a convenit cu Ministerul Finanţelor să se realizeze un inventar al tuturor investiţiilor publice şi să fie finalizate doar acelea care sunt prioritare. Oficialul FMI a adus în discuţie şi problemele din sistemul românesc de sănătate, unde, deşi sunt alocate sume mai mici în comparaţie cu alte ţări emergente din Europa, acestea nu sunt cheltuite eficient.
Pe de altă parte, de Vrijer este de părere că trebuie mărită baza de impozitare pentru TVA, adică reducerea numărului de bunuri asupra cărora se aplică taxa scăzută şi scutirile.
“Dacă ne uităm la veniturile colectate de pe urma TVA în integralitatea lor şi te uiţi apoi la baza de impozitare de pe urma cărora sunt colectate, eficienţa TVA este mai degrabă scăzută. Nu primeşti 24% din tot ceea ce este consum. Sunt rate mai mici asupra unui număr de bunuri, sunt scutiri, şi aceste scutiri şi rate scăzute fac ca veniturile pe care le colectaţi să fie jumătate din ce-aţi putea colecta, dacă totul ar fi impozitat, taxat la 24%. De aceea, eficienţa TVA este relativ scăzută faţă de alte ţări. Este spaţiu aici”, a spus de Vrijer.
În ceea ce priveşte Banca Naţională a României, oficialii FMI consideră că aceasta a evitat în mod corespunzător luarea unor măsuri suplimentare de politică monetară în ultimele luni. De asemenea, în timp ce operaţiunile obişnuite de răscumpărare asigură o lichiditate adecvată a sistemului bancar, rata de piaţă interbancară a crescut recent, iar, în acelaşi timp, piaţa interbancară rămâne fragmentată, în mare parte datorită perceperii unui risc ridicat de contraparte.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (circa 3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.
În perioada 31 iulie – 14 august s-a desfăşurat la Bucureşti ce-a de-a şasea misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene.
