Consiliul Concurenţei a dat amenzi în valoare de 40 de milioane de euro, în 2014, cuatumul acestora fiind dublu faţă de anul 2013, potrivit preşedintelui instituţiei, Bogdan Chiriţoiu. Ccea mai mare sancţiune aplicată în 2014 pentru practici neconcurenţiale a fost dată lanţurilor de magazine alimentare, însă a existat şi o „amendă substanţială” acordată unor companii de publicitate.
„În 2014, am dat amenzi de peste 40 de milioane de euro, dublu faţă de 2013, când au fost de aproximativ 20 de milioane de euro. Cea mai mare a fost cea legată de lanţurile de magazine care comercializau alimente, şi, în afară de asta, a mai fost o amendă substanţială împotriva agenţiilor de publicitate. Una mare, tot de trei milioane de euro, a fost împotriva unor companii care s-au înţeles pentru trucarea unor licitaţii la Romgaz”, a spus Chiriţoiu, citat de Mediafax.
Întrebat câte din aceste sancţiuni au fost contestate, Chiriţoiu a răspuns că de obicei, toate sunt contestate.
„Noi luăm decizia, durează redactarea ei, iar compania trebuie să plătească sau să decidă să conteste după ce primeşte motivarea. Doar agenţiile media şi-au primit motivările, companiile din retailul alimentar nu au primit, de exemplu, motivările, deci nu au avut ocazia încă să conteste. Unele din ele şi-au anunţat că au intenţia să conteste, aproape toate. E foarte rar să ne trezim că nu sunt contestate amenzile, ceea ce e păcat pentru că ne consumă şi nouă mult timp şi energie, consumă şi companiilor bani pe avocaţi, deci dacă am reuşi să avem mai puţine procese, cred că am fi cu toţii mai câştigaţi”, a precizat Chiriţoiu.
Acesta a menționat că încurajează companiile să recunoască şi Consiliul Concurenţei oferă o reducere de sancţiune pentru cei care îşi recunosc vinovăţia.
„Dăm o reducere de sancţiune pentru cei care recunosc, îşi recunosc vinovăţia, în speranţa că dacă şi-au recunoscut nu ne mai dau în judecată. De exemplu, în cazul lanţurilor alimentare, din 25 de companii sancţionate, trei au recunoscut. De asta, sper că astea trei măcar nu ne dau în judecată”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Potrivit acestuia, reducerea acordată de consiliu pentru recunoaşterea vinovăţiei poate ajunge la un maxim de 30%.
A câștigat procesele cu petroliștii
De asemenea, cinci din cele şase procese cu companiile petroliere sancţionate, în urmă cu trei ani, cu 205 milioane de euro, au fost câştigate la curţile de apel. Chirițoiu a subliniat că în cazul pierderii proceselor statul va trebui să returneze banii.
Bogdan Chiriţoiu a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că procesele deschise de cele şase companii petroliere sancţionate în 2012 de Consiliul Concurenţei sunt în desfăşurare, iar până acum consiliul a câştigat în cinci cazuri la curţile de apel, iar o decizie finală în aceste procese ar urma să fie dată în acest an de instanţa supremă.
„Procesele sunt încă în lucru. Sunt şase procese, deoarece cazul fiecărei companii este analizat de un alt complet de judecată. Noi, chiar dacă am dat o decizie, că am spus că a fost o înţelegere, un cartel între ele, totuşi fiecare caz e judecat în parte, de asta sunt şase procese. Noi am câştigat cinci din ele la curţile de apel, am pierdut numai unul, în cazul ENI, dacă nu mă înşel, toate însă intră anul acesta la Înalta Curte. Evident, noi am făcut recurs acolo unde am pierdut, companiile au făcut recurs acolo unde au pierdut ele şi aşteptăm cu încredere procedurile în faţa Înaltei Curţi”, a spus Chiriţoiu.
Întrebat dacă există riscul restituirii acestor bani de către stat, Chiriţoiu a răspuns că, în cazul în care procesele vor fi pierdute, „bugetul, cum s-a bucurat să ia banii ăştia, va trebui să-i dea cumva înapoi”.
„Dacă am ajunge să pierdem în instanţă, Doamne păzeşte să fim în situaţia asta, da, va trebui ca bugetul, cum s-a bucurat să ia banii ăştia, să îi şi dea cumva înapoi. Nu avem o experienţă în sensul acesta, nu avem o situaţie în care să se fi încasat banii la ANAF şi apoi să se piardă cazul în instanţă, să trebuiască să fie daţi înapoi”, a afirmat Chiriţoiu.
El a adăugat că, în general, procentajul de succes al Consiliului Concurenţei este bun în instanţă, iar anul trecut 90% din cazurile pe care s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost câştigate.
Bogdan Chiriţoiu a adăugat că statul nu a ajuns în situaţia de a restitui sume de bani date de Consiliul Concurenţei ca sancţiuni.
„E o practică relativ recentă a instanţelor de a refuza suspendarea la plată a amenzilor. În cazurile mai vechi, cum dădea compania în judecată, se suspenda plata. De câţiva ani, instanţele sunt mai severe şi foarte rar au mai aprobat suspendarea plăţii. De câţiva ani cam toate amenzile pe care le dăm sunt deja încasat de ANAF sau sunt puse în executare de către ANAF. Am văzut numai două decizii ale instanţei de suspendare a plăţii, pentru firme în insolvenţă. În rest, de trei ani încoace nu am mai văzut situaţii în care instanţa să aprobe suspendarea plăţii şi atunci pe cazuri vechi, durează ani de zile până când se finalizează un proces, deci până acum ce a rezolvat Înalta Curte, chiar dacă a decis o reducere de amendă, nu erau situaţii în care să fi fost baniîncasaţi, în schimb, de acum înainte probabil vom avea din ce în ce mai multe decizii pe cazuri care au fost tratate prin noua abordare a instanţelor”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
În ianuarie 2012, Consiliului Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi care cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.
Sancţiunea a reprezentat un record pentru România şi, atunci, singura pe piaţa carburanţilor din UE.
Bogdan Chiriţoiu spunea atunci că instituţia pe care o conduce a constatat că există dovezi că respectivele companii s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium care le genera sub 20% din vânzări şi reprezenta mai puţin de 5% din cifra de afaceri.
Companiile au motivat decizia prin scăderea cererii pentru acest sortiment şi blocarea lanţului logistic.
