În luna mai urmează să apară Complexul Energetic Oltenia, alcătuit din termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova, Işalniţa şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Ceva mai târziu, urmează să apară şi Complexul Energetic Hunedoara care, într-o primă etapă, va fi format din termocentralele Mintia-Deva şi Paroşeni, la care, în trimestrul III 2012, se vor alătura minele viabile din Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani. Apariţia celor două mari complexuri energetice va influenţa piaţa energetică, precum şi tranzacţiile pe “bursa” de energie de la Bucureşti.
“Structura actuala a producatorilor de energie electrică din România, grupată după tipul energiei primare utilizate, face imposibilă existenţa unui sistem concurenţial real, ducând la marginalizarea producătorilor la care costul energiei primare este mai ridicat, în speţă energia termo”, a declarat, la cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic, Florin Mârza, însărcinat cu înfiinţarea Complexului Energetic (CE) Hunedoara.
Cotele de piaţă realizate în anul 2011 pentru energia electrică livrată în sistem de cele două termocentrale ce vor constitui Complexul Energetic Hunedoara sunt de 4,1% pentru Deva şi 1,9% pentru Paroşeni.
Combustibilul principal utilizat în cele două termocentrale este cărbunele de Valea Jiului. Conform directorului Mârza, costul cu combustibilul (huila) este de 70,02% la Deva, 72,04% la Paroşeni şi ar fi 70,49% la CE Hunedoara. “Şi la Deva, şi la Paroşeni costurile cu angajaţii, inclusiv contribuţiile sociale sunt sub 9%. La CE Hunedoara ar ajunge la 8,77%. Astfel, şi dacă am lucra fără niciun angajat, costurile n-ar scădea decât cu 8,77%! Cele mai mari costuri sunt cu combustibilul”, a spus Florin Mârza. Numărul mediu de personal pentru cele două entităţi este de 1.331 persoane pentru Deva şi 569 persoane pentru Paroşeni.
Costul de producţie la Electrocentrale Deva (fără costurile cu achiziţia certificatelor de emisii de CO2) sunt de 71,60 euro/MWh, la Paroşeni – 68.31 euro/MWh, iar la CE Hunedoara – 70,80 euro/MWh. Dacă se adaugă şi preţul certificatelor de emisie, costurile energiei la Deva ajung la 81,80 euro/MWh, la Paroşeni – 78,51 euro/MWh, iar la CE Hunedoara – 81 euro/MWh.
Valoarea anuală a producţiei de energie electrică şi termică aferente Complexului Energetic Hunedoara este de 223.080.000 euro, având următoarea structură: Deva – 2.581.936 MWh (171.659.000 euro), Paroşeni – 830.000 MWh (54.661.000 euro), CE Hunedoara – 3.411.936 MWh (226.320.000 euro). Energia termică ce ar urma să fie livrată de CE Hunedoara ar ajunge la 183.900 Gcal (6.761.000 euro). Totalul investiţiilor ce ar trebui realizate se ridică, la Deva, la aproximativ 190 milioane euro, iar la Paroşeni- la circa 87 milioane euro.
“Printre soluţiile pentru reducerea costurilor se numără diminuarea dezechilibrelor pe piaţa de energie electrică prin crearea unui PRE unic şi/sau afilierea la un alt PRE; eficientizarea achiziţiilor de lucrări, produse şi servicii prin centralizarea acestora, reorganizarea activităţii de reparaţii prin preluarea în execuţie a unui număr cât mai mare din lucrările proprii şi majorarea cantităţilor de energie termică produse şi livrate de cele două termocentrale, prin atragerea de noi consumatori”, a mai spus Florin Mârza.
Pe de altă parte, priorităţile CE Hunedoara sunt reprezentate de identificarea surselor (soluţiilor) de finanţare necesare realizării investiţiilor pentru conformarea la cerinţele de mediu (altele, pe lângă sursele proprii), în valoare totală de 81,2 milioane euro, identificarea surselor de finanţare pentru retehnologizarea grupului 4 al termocentralei Deva (altele, pe lângă sursele proprii şi echipamentele Ziomar), în valoare de aproape 68 milioane euro şi atragerea de investitori pentru realizarea a două noi grupuri energetice, unul de 600 MW la Deva şi unul de 300 MW la Paroşeni.
Huilă pentru CE Hunedoara
Din CE Hunedoara urmează să facă parte şi minele viabile din CNH (Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni, EPCVJ Vulcan şi SCSM Paroşeni), cele neviabile (Petrila, Paroşeni, Uricani) urmând să fie închise până la sfârşitul anului 2017.
În prezent, producţia de huilă a CNH se împarte între termocentrala Paroşeni (32,2%) şi Deva (67,7%), a declarat, la rândul său, Constantin Jujan, directorul general al CNH.
Acesta a menţionat că exploatarea industrială a cărbunelui a început în anul 1852, iar, după ce la începutul anilor 90, minerii din Valea Jiului în număr de peste 55.000, produceau 11,9 milioane tone cărbune/an, anul trecut au produs doar 2,1 milioane tone circa 7.700 de mineri (2.238 fiind angajaţi în minele neviabile, iar 5.465 în cele viabile).
“Scăderea continuă a personalului nu a fost compensată corespunzător cu investiţii în utilaje, instalaţii şi tehnologii moderne, pentru creşterea corespunzătoare a productivităţii muncii şi asigurarea capacităţilor de producţie“, a mai spus Constantin Jujan.
“Din anul 2007 investiţiile au fost susţinute numai din sursele proprii constituite, insuficiente faţă de necesarul pentru retehnologizare sau pentru menţinerea capacităţii de producţie necesare. Fondurile aflate la dispoziţia CNH sunt doar cele constituite din surse proprii, în valoare totală de 30,5 milioane lei, care au fost direcţionate pentru finalizarea obiectivelor de investiţii de mediu aflate în curs de execuţie. Cu toate că CNH deţine proiecte şi studii de fezabilitate pentru retehnologizare şi modernizare cu impact major asupra viabilizării exploatării, acestea nu au fost încă demarate pentru că nu au fost identificate sursele de finanţare”, ”, a afirmat Jujan. Conform acestuia, situaţia actuală a CNH Petroşani este caracterizată de întârzierea procedurală a integrării părţii viabile a CNH în Complexul Energetic Hunedoara şi implementarea parţială a prevederilor OUG 84/29.09.2011 şi OUG 119/22.12.2011.
“Paşii” ce vor fi urmaţi se referă la constituirea unei noi societăţi, prin procedura de dare în plată către ANAF a activelor din grupul viabil. Noua societate va fuziona cu Complexul Energetic Hunedoara în trimestrul III 2012. Activele grupului neviabil vor fi preluate de către ANAF, în contul datoriilor istorice, şi încredinţate spre administrare la Ministerul Economiei, urmând să se înfiinţeze o companie independentă, care va cuprinde minele Petrila, Paroşeni şi Uricani, până în 01.06.2012. Astfel, o parte dintre minele CNH se vor uni cu CE Hunedoara, iar din celelalte se va înfiinţa o nouă companie. CNH va o companie care nu va avea nimic altceva decât toate datoriile, acesata urmând să intre în faliment.
CE Oltenia din luna mai
Primul complex energetic va apărea încă din luna mai: Oltenia. Acesta va cuprinde termocentralele din Gorj şi Olt, precum şi minele de lignit. “34% din energia produsă în România este pe bază de lignit”, a declarat Mircea Mezinca, director în cadrul SNLO.
“Activitatea de extragere a lignitului în bazinul minier al Olteniei a început în anul 1957, extrăgându-se până în anul 2011 o cantitate de circa 1,01 miliarde tone. Această cantitate s-a extras din 74 de perimetre miniere, dintre care 56 şi-au sistat activitatea, menţinându-se în funcţiune 18”, a mai spus Mezinca.
În perimetrele miniere concesionate în bazinul Olteniei, rezervele de lignit energetic sunt de 719 milioane tone lignit energetic, în Gorj aflându-se 82% din cantitate, în Mehedinţi -10%, iar Vâlcea – 8%. “Gradul de asigurare a resurselor/rezervelor este mai mare de 50 ani”, a menţionat Mircea Mezinca.
Conform acestuia, 1990 erau 57.324 angajaţi în acest sector, numărul acestora reducându-se la 13.055 în 2011. Câştigul mediu în companie a fost, anul trecut, de 3.339,40 lei/salariat, iar producţia de 2.368,2 tone/salariat. De menţionat, în 1997 productivitatea era de 772,4 tone/salariat.
Cei mai mari consumatori de lignit sunt termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova, RAAN Halânga, CET Arad, CET Oradea, Coloterm Timişoara, CET Bacău, CET Govora.
Începând cu data de 01.05.2012 va deveni funcţional Complexul Energetic Oltenia, a cărui înfiinţare a fost aprobată în baza prevederilor HG 1024/2011 prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia cu Complexul Energetic Craiova, Complexul Energetic Rovinari şi Complexul Energetic Turceni.
“CE Oltenia va vinde, pe lângă curent electric, şi lignit”, a precizat reprezentantul SNLO.
Concentrare moderată pe piaţă
Impactul reorganizării sectorului energetic asupra nivelului de concentrare a pieţelor de energie electrică administrate de “bursa” de energie de la Bucureşti OPCOM va fi moderat. “În urma procesului de reorganizare cresc cotele de participare la energia electrică livrată în reţele de producători, însă indicatorii de concentrare se menţin în zona valorilor care reflectă o concentrare moderată a puterii de piaţă”, a declarat Victor Ionescu, directorul general al OPCOM.
Raportate la nivelul de concentrare existent în unele state membre, cotele de participare ale celor mai mari producători rezultate în urma procesului de reorganizare a sectorului energetic românesc se încadrează într-un registru valoric comparabil. În urma procesului de reorganizare, în pieţele concurenţiale cresc cotele de participare ale marilor producători, însă indicatorii de concentrare se menţin în zona valorilor care reflectă o concentrare moderată a puterii de piaţă.
“Extinderea pieţelor naţionale prin integrare la nivel regional, inter-regional şi pan-europen îmbunătăţeşte mediul concurenţial, sporeşte lichiditatea pieţelor şi, în acest fel, condiţiile de stabilire a unui preţ de referinţă credibil şi solid pentru energia electrică”, a mai spus Victor Ionescu.
Acesta a dat ca exemplu sectorul de producere a electricităţii în zona scandinavă, care este mai puţin concentrat datorită existenţei unei pieţe regionale funcţionale. “Această piaţă rămâne un exemplu relevant al avantajelor unei pieţe interne pan-europene”, a afirmat directorul OPCOM.
Sporirea investiţiilor în interconexiuni reprezintă o metodă de reducere a efectelor negative ale ratelor de concentrare la nivel naţional şi regional, în procesul de creare a pieţei unice europene, sigure şi transparente. “Crearea unei pieţe unice este de aşteptat să crească concurenţa ca urmare a creşterii interconectării şi, prin urmare, să aibă ca efect reducerea posibilelor efecte negative ale ratelor de concentrare la nivel naţional şi regional. Sunt necesare interconexiuni puternice, o soluţie de dezvoltare şi consolidare fiind cea de introducere a unor stimulente pentru producătorii mari de a investi în capacităţile de interconexiune existente. Introducerea unor stimulente trebuie să se realizeze prudenţial, pentru a evita inducerea unui comportament anticoncurenţial”, a mai spus Victor Ionescu.
