Datele din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului ar putea fi coroborate cu informaţiile oferite de reţelele independente, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. Acțiunea este condiționată de posibilitatea de a armoniza aceste caracteristici cu solicitările Comisiei Europene în privinţa standardizării şi amplasării acestor puncte. Partea proastă este că decizia de a introduce datele independente în statisticile oficiale de mediu acreditează ideea că informațiile de stat nu sunt de încredere. La începutul acestui an, s-a declanșat un adevărat scandal cu privire la poluarea din București, pentru că o rețea independentă anunța poluări majore, iar rețeaua de stat nu.
„Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului va intra într-un amplu proces de modernizare şi de îndesire, fie că vorbim despre finanţarea prin POIM – fonduri europene, sau de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Pentru că, în ultima perioadă, în societatea civilă a fost această dezbatere privind veridicitatea datelor furnizate de această reţea independentă de senzori, am ţinut să ne vedem astăzi (n.r. – cu ONG-urile de mediu) şi am stabilit şi câteva lucruri”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe, după întâlnirea cu ONG-urile, informează Agerpres.
„Vom face un Grup de lucru şi ne vom vedea la început de lună martie să putem, într-o formă sau alta, să coroborăm datele din reţeaua naţională şi datele pe care le furnizează acest senzor. În momentul de faţă, ne-am asumat că vom avea un dialog deschis şi constructiv, astfel încât să venim în sprijinul tuturor acestor reţele independente de măsurare a calităţii aerului. De asemenea, ei şi-au arătat deschiderea să sprijine ministerul şi reţeaua naţională cu date din aceste reţele independente. În momentul de faţă, la nivel de Bucureşti şi judeţul Ilfov, avem doar opt staţii de măsurare a calităţii aerului în reţeaua naţională. Prin programul de modernizare şi îndesire vor mai fi achiziţionate trei, dar sunt în continuare insuficiente pentru nevoia de cunoaştere a calităţii aerului din Bucureşti. Am luat decizia să facem împreună o reţea independentă, şi cu sprjinul ministerului, pentru a putea informa cetăţenii Bucureştiului, în timp real, de calitatea aerului pe care îl respiră”, a spus Alexe.
Ministrul de resort a adăugat că, „în momentul de faţă, suntem în discuţii să vedem cum putem să armonizăm aceste caracteristici ale reţelei cu solicitările Comisiei Europene în ceea ce priveşte standardizarea şi, evident, a amplasarea acestor staţii”.
Comisia Europeană (CE) a trimis, miercuri, scrisori de punere în întârziere României, Greciei şi Maltei prin care le-a solicitat să-şi adopte primele programe naţionale de control al poluării atmosferice şi să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
La ora actuală, România se mai află în procedură de infringement, fază de contencios, cu Comisia Europeană pentru poluarea din marile aglomerări urbane Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului pe care o deţine Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor numără, în prezent, 148 de staţii, pe întreg teritoriul României.
