Preşedintele Klaus Iohannis a tăiat avântul silvicultorilor de la putere cu privire la aplicarea în cel mai scurt timp al noului Cod Silvic, proaspăt votat de Parlament, dar care mai avea nevoie şi de semnătura preşedintelui. Cu speranţa că mai stârpeşte din furturile de lemn şi va pune ordine în pădure, ministrul Mediului şi directorul general al Romsilva aşteptau Codul Silvic marca PSD. Numai că, Administraţia Prezidenţială a anunţat că textul de lege al acestui Cod a fost trimis Parlamentului pentru reexaminare.
“Abia aştept să fie promulgat (n.r. – Codul Silvic) şi să îşi intre în drepturi, pentru că foarte mulţi aţi lucrat la noul Cod Silvic, aţi adus amendamente. Este un Cod care trebuia să fie împrospătat pentru că acesta avea o vechime de peste 8 ani şi nu era aliniat la toate cerinţele şi necesităţile noastre. Codul Silvic a plecat în termen de la camera decizională – Camera Deputaţilor – şi bănuiesc că, în perioada următoare, legea va fi promulgată. Nu cred că se va întoarce la Parlament pentru modificări, pentru că s-a muncit doi ani de zile, au fost foarte multe dezbateri pe Codul Silvic. Eu cred că este mult mai bun decât cel după care funcţionăm astăzi”, a declarat, luni, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul unei eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Pădurilor, informează Agerpres.
Directorul general al Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Adam Crăciunescu, consideră că noul Cod Silvic va rezolva multe probleme legate de sustragerile din fondul forestier naţional, însă există şi alte aspecte care nu sunt în concordanţă cu strategia forestieră europeană şi directivele europene.
Şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, i-a cerut ministrului Mediului ca, în cel mai scurt timp, autoritatea să aprobe noile instrucţiunile pentru amenajările silvice şi a normelor de evaluare a masei lemnoase.
În 25 februarie 2015, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic; proiectul a suferit modificări substanţiale, după ce PNL a ieşit de la guvernare.
Temperarea entuziasmului
Când cei mai importanţi oficiali cu responsabilităţi în domeniul silvic îşi exprimau încrederea că proiectul de lege va fi promulgat, preşedintele Klaus Iohannis semna cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic
În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şeful statului precizează că intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei şi să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.
Şeful statului arată că art. I pct. 29 din acest act normativ, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. (11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. “Această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari. Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, susţine preşedintele Iohannis.
Totodată, el precizează că art. I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general. Textul de lege creează un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat, se arată în cererea de reexaminare.
În plus, noile reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial.
