Anunţul privind acordul de sprijinire a Ciprului “a făcut valuri” pe bursele internaţionale: preţul aurului s-a diminuat, iar cel al petrolului s-a majorat. Că bijuteriile se vor ieftini e o informaţie care ar putea lăsa rece multă lume, dar scumpirea petrolului, care va duce la creşterea preţurilor carburanţilor, nu are cum să bucure consumatorii!
Preţul aurului a atins cea mai scăzută valoare din ultimele zece zile, după ce anunţul unui acord de sprijinire a Ciprului i-a făcut pe investitori să se îndrepte dinspre aur spre alte active, precum dolari şi acţiuni, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Astfel, cotaţia unciei de aur cu livrare în luna aprilie a scăzut cu 0,7%, până la 1.597,26 dolari, după ce anterior a coborât până la 1.589,49 dolari, cea mai scăzută valoare înregistrată după data de 15 martie. Comparativ, săptămâna trecută uncia de aur a ajuns până la valoarea de 1.616,36 dolari.
Analiştii sunt de părere că, după ce a fost depăşit nivelul de suport de 1.600 de dolari, aurul este vulnerabil la noi pierderi, iar următoarele ţinte sunt 1.560 şi 1.550 dolari.
“Deşi există în continuare unele incertitudini cu privire la detaliile acordului cu Cipru, presupunerea este că acordul va fi finalizat şi că va îndeplini condiţiile pe care UE le aşteaptă şi asta pune presiuni pe aur”, a declarat analistul Societe Generale, Robin Bhar.
Şi alte metale au înregistrat scăderi. Cuprul cu livrare în luna mai a scăzut cu 0,3%, până la 3,46 dolari livra. Platina cu livrare în luna aprilie a scăzut cu 2,10 dolari, până la 1.579,60 dolari uncia, în timp ce paladiumul cu livrare în luna iunie a scăzut cu 40 de cenţi, până la 761,15 dolari uncia.
Pe de altă parte, preţul petrolului era pe creştere, după ce statele europene au convenit un plan de asistenţă care salvează Ciprul de la un faliment care ar fi pus în pericol întreaga zonă euro.
La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 50 de cenţi până la 108,16 dolari. De asemenea, în cursul tranzacţiilor electronice derulate la New York Mercantile Exchange cotaţia barilului de ţiţei cu livrare în luna mai a crescut cu 77 de cenţi, până la 94,48 dolari.
“Vestea bună că Cipru nu va suferi un faliment necontrolat şi că nu va fi nevoit să părăsească zona euro ar puta să-i determine pe investitori să-şi majoreze poziţiile long pe ţiţei”, se arată într-un raport elaborat de analiştii băncii germane Commerzbank, preluat de AP.
După anunţarea încheierii acordului cu Cipru, euro s-a apreciat, ajungând la 1,3033 dolari. Şi bursele asiatice au deschis în creştere, investitorii salutând acordul semnat la Bruxelles.
Soluţionarea crizei cipriote vine şi pe fondul estimărilor optimiste privind economia americană. Analiştii se aşteaptă ca autorităţile de la Washington să dea publicităţii date statistice, care vor arăta o creştere semnificativă a vânzărilor de bunuri de folosinţă îndelungată în luna februarie.
Poate cel mai important lucru la petrol este că, din el, se produc carburanţii. Astfel, o dată cu majorarea preţului ţiţeiului, vor creşte şi preţurile la benzină şi motorină. De altfel, Banca Naţională a României (BNR) pare pregătită: prognozează pentru sfârşitul primului trimestru din acest an o inflaţie anuală a combustibililor de 3,2%.
Pentru sfârşitul trimestrului II, inflaţia prognozată pe acest segment este de 3,9%, pentru T3 – de 1,1%, iar pentru T4 – de 4,2%, potrivit datelor publicate pe site-ul băncii.
În ceea ce priveşte anul viitor, pentru sfârşitul primului trimestru inflaţia anuală a combustibililor prognozată de BNR este de 4%, pentru T2 – de 3,5%, pentru T3 – de 3,5%, iar pentru T4 2014 – de 3,3%.
Cipru evită colapsul
De remarcat, luni dimineaţa Ciprul a evitat o intrare dezordonată în incapacitate de plată şi o ieşire nepermisă din zona euro acceptând cererile creditorilor internaţionali de a reducere a sistemului său bancar supradimensionat, în schimbul unui pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro (13 miliarde de dolari), transmit Bloomberg, AP şi Reuters.
Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acceptat închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania, după o noapte de negocieri intense, care ameninţa să provoace noi turbulenţe pe pieţele financiare mondiale şi să reaprindă criza datoriilor.
Planul prevede închiderea Popular Bank of Cyprus, iar depozitele sale mai mici de 100.000 euro vor fi transferate la Bank of Cyprus pentru crearea unei “good bank“, cu active viabile. Depozitele de peste 100.000 euro de la ambele bănci, care nu sunt garantate de legislaţia UE, vor fi îngheţate şi folosite pentru rezolvarea problemelor legate de datoria Popular Bank of Cyprus şi recapitalizarea Bank of Cyprus, printr-o conversie a depozitelor în acţiuni. Tranzacţia ar urma să asigure Ciprului 4,2 miliarde de euro, a declarat şeful Eurogrupului, Jeroen Dijssebloem.
Popular Bank of Cyprus va fi închisă, iar mii de angajaţi vor fi concediaţi.
“A fost încă o noapte dificilă. Nu există soluţii optime disponibile, ci doar alegeri dificile“, le-a declarat reporterilor Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare şi euro.
Ministrul cipriot de Finanţe, Michalis Sarris, a afirmat: “Nu se poate spune că am câştigat bătălia, dar, într-adevăr, am evitat o ieşire dezastruoasă din zona euro“.
“Credem că acest acord reprezintă o soluţie durabilă, pe termen lung şi pe deplin finanţată“, a apreciat şeful FMI, Christine Lagarde.
În schimbul pachetului de asistenţă financiară, Ciprul trebuie să-şi reducă sectorul bancar şi deficitul bugetar, să implementeze reforme structurale şi să privatizeze active de stat, a explicat şeful Eurogrupului, Jeroen Dijssebloem. Măsurile vor duce probabil la agravarea recesiunii economice în Cipru.
Creditorii internaţionali au cerut Ciprului să asigure 5,8 miliarde de euro din sistemul său bancar pentru salvarea financiară, în schimbul împrumuturilor internaţionale de 10 miliarde de euro. Ciprul ar urma să primească în mai prima tranşă din pachetul de asistenţă financiară.
