Premierul Manuel Valls a declarat că reducerea deficitului bugetar al Franţei anul viitor de la 4,4% la 3% din PIB “este imposibilă”. În acelaşi timp, preşedintele noii Comisii Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut statelor membre să-şi respecte angajamentele bugetare. Deficitul bugetar al României a fost, anul trecut, de 2,2% din PIB, în scădere faţă de 3% din PIB în 2012, 5,5% din PIB în 2011 şi 6,6% din PIB în 2010. De asemenea, România va trebui, anul viitor, să se încadreze într-o ţintă de deficit structural de 1% din PIB, ceea ce va obliga deficitul bugetar să se limiteze la 1,4% din PIB. Altfel spus, ceea ce Franţa poate (să nu-şi reducă deficitul bugetar), România nu poate, pe principiul “cine poate oase roade”!
Premierul francez Manuel Valls a respins solicitările de a reduce şi mai mult cheltuielile publice şi a avertizat că, în opinia sa, Europa subestimează gravitatea riscului deflaţiei şi recesiunii, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres, citând un interviu acordat de şeful Executivului de la Paris publicaţiei Le Nouvel Observateur.
Valls a argumentat că o scădere suplimentară a cheltuielilor publice cu 30 de miliarde de euro, pe lângă economiile de 21 de miliarde de euro deja decise, “ne-ar scufunda în austeritate şi ar bloca ţara“. El şi-a exprimat, totodată, temerea că, în Uniunea Europeană, “politicile necoordonate de ajustare vor conduce la uciderea creşterii economice“.
Totuşi, premierul francez a recunoscut progresele obţinute prin deprecierea monedei euro faţă de dolar şi a subliniat importanţa planului de investiţii de 300 de miliarde de euro avut în vedere de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Dar Valls a insistat că reformele din Franţa şi pe ansamblul UE vor necesita mult timp şi nici măsurile luate de Executivul de la Paris nu vor avea efecte rapide. “Trebuie să admitem că reformarea unei ţări ce şi-a pierdut competitivitatea are nevoie de zece ani“, a continuat Valls, recunoscând, în acelaşi timp, că, atunci când au preluat puterea în 2012, socialiştii francezi “au subestimat amplitudinea crizei de competitivitate şi de încredere“, iar ulterior au luat unele decizii nepotrivite, cum ar fi creşterea impozitelor, în loc să scadă cheltuielile publice.
Pe de altă parte, preşedintele noii Comisii Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut statelor membre să-şi respecte angajamentele bugetare, în timp ce Parlamentul European (PE) a respins o propunere a Consiliului European de reducere cu două miliarde de euro a bugetului comunitar pe anul viitor, transmite AFP.
Reamintim, la începutul anului 2012, s-a adoptat Tratatul de Stabilitate fiscală, care prevede reguli bugetare comune şi dă Comisiei Europene drept de control asupra bugetelor naţionale. Documentul stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB.
Potrivit Tratatului, dacă se înregistrează abateri faţă de aceste niveluri, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fel ca şi aşa-zisa ”regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective. Practic, noul acord introduce un mecanism automat de corecţie şi de penalizare în cazul în care se înregistrează derapaje. Franţa déjà a anunţat că nu va atinge deficitul bugetar de 3%. Cel mai probabil, nici nu va păţi ceva !
