Gigantul American Chevron va primi, pe 18 iulie, avizul pentru explorarea gazelor de şist pentru trei perimetre din judeţul Vaslui, a declarat, pentru www.focus-energetic.ro, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Mihail Fâcă.
„Suntem în lucru cu avizul pentru explorarea gazelor de şist în judeţul Vaslui, pe 18 iulie eliberăm avizul de mediu pentru Chevron, pentru trei perimetre. Vor să facă trei sonde de explorare. Totul s-a desfăşurat conform legii, procedura este corectă”, a declarat şeful ANPM.
Mihail Fâcă spune că a fost făcut deja un studiu de impact, Chevron va pregăti terenul şi, ulterior, va începe și explorarea.
„Sondele de explorare creează, fiecare, aproximativ 400 de locuri de muncă, din care 100-120 sunt directe, iar restul sunt joburi indirecte, de exemplu pentru transport sau lucrări de amenajare. În total vor fi aproximativ 1.200 de locuri de muncă. Avizul este veşnic, iar explorarea ar putea dura între un an și jumătate și cinci ani”, a mai precizat preşedintele agenţiei.
Şeful ANPM mai spune că, săptămâna aceasta, o firmă a solicitat aviz pentru trei perimetre în Bihor, pentru hidrocarburi, care pot fi petrol, gaze sau gaze neconvenţionale. Mihail Fâca nu a dezvăluit numele firmei.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este autoritatea care acordă avizele de mediu pentru orice investiţie în România. Recent, instituţia acordase aviz şi pentru proiectul gazoductului Nabucco, care a eşuat.
Chevron, una dintre cele mai mari companii din domeniul petrolier din lume, are concesionate trei perimetre pentru explorarea gazelor de șist în judeţul Constanţa.
Explorare ca la gazele convenţionale
Un document al ANRM descrie în detaliu procedurile care se fac în cadrul explorărilor de gaze de şist, aceleaşi, într-o primă fază, precum cele din cazul gazelor naturale conveţionale.
„Nu există o deosebire netă între zăcămintele de gaz sau de petrol convenţionale şi cele neconvenţionale. Diferenţa apare la modul lor de stocare, precum şi la metodele de exploatare utilizate”, este concluzia documentului ANRE, transmite economica.net.
În materialul Agenţiei, gazele de şist sunt definite drept gaze naturale incluse în categoria surselor neconvenţionale de gaz, datorită modului de stocare în depozitede roci cu permeabilitate şi porozitate extrem de mică, în formaţiuni de rocă de şist. Eliberarea gazului natural din acest roci sedimentare fin granulate se realizează prin aplicarea unor tehnologii complexe, care combină forajul orizontal, cu fracturarea hidraulică.
Tot gaz neconvenţional este metanul din zăcămintele de cărbuni, care se află izolat în pungile depozitelor de cărbune
Potrivit articolului 2, litera 15 din Legea Petrolului 238/2004, explorarea presupune “ansamblul de studii şi operaţiuni, care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare“.
Astfel, în faza de identificare a zăcămintelor se realizează prospecţiuni petroliere de explorare geologică, geofizică şi geochimică şi foraje de deschidere, care au ca obiectiv punerea în evidenţă a unor noi acumulări de ţiţei şi gaze naturale, indiferent de modul lor de geneză, acumulare, litologie sau permeabilitatea rocilor.
În prima etapă de explorare a gazelor de şist, şi după avizul în acest sens dat de ANRM, activităţile desfăşurate sunt identice ca şi în cazul resurselor convenţionale, fiind reprezentate de colectarea datelor existente, proiectarea operaţiunilor petroliere din faza de explorare, prospecţiuni geologice şi geofizice, săparea şi investigarea sondelor verticale de explorare.
Metoda geofizică cea mai utilizată este prospecţiunea seismică , bazată pe generarea de unde elastice, care se propagă în subsol şi înregistrarea refelexiilor acestora la suprafaţă. Prelucrarea şi interpretarea înregistrărilor conduce la cunoaşterea precisă a structurii subsolului şi permite, astfel, amplasarea unor eventuale sonde de explorare. Prospecţiunea seismică se face în trei etape: una de teren, cu achiziţia datelor, şi două la sediul firmei, prelucrare şi interpretare. „Posibilul impact asupra mediului poate exista numai în etapa de teren”, se arată în materialul ANRM
Datele obţinute din procesarea şi interpretarea datelor geologice, geofizice şi geochimice sunt utilizate în proiectarea amplasamentelor sondelor de explorare cu traiect vertical. „Faţă de explorarea gazelor convenţionale, unde locaţiile sondelor sunt condiţionate de amplasamentul exact al pungii cu gaz, la gazele de şist, fiind vorba de formaţiuni de dezvoltare cu suprafeţe de sute sau mii de km2 există posibilitatea de a fi evitate zonel rezidenţiale şi ariile naturale ori arheologice citate”, potrivit documentului citat.
Dacă rezultatele sondei de explorare sunt favorabile, continuarea evaluării potenţialului de gaze de şist se face prin săparea, pe acelaşi amplasament, a unei noi găuri de sondă pe întregul interval de dezvoltare a formaţiunilor de interes. În cazul unor rezultate defavorabile sonda va fi abandonată şi terenul va fi redat la starea iniţială.
Faza de explorare durează între 3 şi 8 ani. Datele obţinute de aici asigură elaborarea studiilor de zăcământ cu calculul rezervelor şi a studiilor de fezabilitate tehnico-ecnomică, pentru a se putea vedea dacă e corectă decizia de trecere la faza de dezvoltare. Aceasta se poate face doar după ce ANRM confirmă rezervele, calculate prin studii de fezabilitate tehnico-economică.
Cea mai importantă metodă geofizică de explorare aplicată în domeniul geologiei petrolului şi a gazelor naturale este prospecţiunea seismică. Prin intermediul ei se stabileşte variaţia adâncimii şi grosimile stratelor şi nu presupune extragerea sau utilizarea vreunei substanţe din subsol.
Impactul prospecţiunii seismice asupra mediului
Potrivit documentului ANRM, tipurile de impact asupra mediului identificate în cadrul explorărilor de gaze de şist sunt directe: prin prezenţa personalului şi utilajelor în timpul lucrărilor, nedepăşind însă durata câtorva ore pe zi, „urmele trecerii se estompează total în câteva zile sau după prima ploaie”, indirecte: prin creşterea nivelului de zgomot care însă depăşeşte pe cel obişnuit al circulaţiei rutiere pe termen scurt sau lung – impactul lucrărilor de prospecţiune seismică nu poate fi decât pe termen scurt şi foarte scurt, „ de mai amplă intensitate în perioada lucrării pe respectiva locaţie de generare(10-15 minute) şi mult mai redus” pe întreaga lungime a dispozitivului de recepţie activ(2-8 ore) din faze de construcţie, de operare şi de dezafectare – Lucrările se prospecţiune seismică nu implică lucrări de construcţie-montaj, fiind lucrări care se desfăşoară „în mers” în lungul profilului respectiv, cu viteza de deplasare a autovehiculelor de 3-5 kilometri/zi, staţionările fiind de 3-15 secunde rezidual – impactul produs asupra mediului ambiant prin lucrările seismice are caracter local, temporar şi ireversibil, efectele sale dispărând odată cu încetarea acestei activităţi cumulativ – terenul traversat de autovehicule de tip uşor este redat la starea iniţială
ANRM nu a avizat, încă, nicio lucrare de explorare de gaze de şist, însă susţine începerea operaţiunilor în ţară. „Vorbim despre beneficile pe care le-ar genera pentru ţara noastră: creştere economic, securitate energetică şi venituri la bugetul de stat. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere declinul producţiei autohtone de gaze naturale şi petrol din ultimii 30 de ani, ca urmare a epuizării rezervelor din zăcămintele aflate în explotare”, se arată în materialul Agenţiei.
Estimările Agenţiei Americane pentru Energie arată că România are rezerve potenţiale de gaze de şist de 1.400 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul acoperirii consumului intern pe următorii 100 de ani.
