Compania cehă CEZ analizează oportunitatea vânzării unei participaţii minoritare din parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, din judeţul Constanţa, a declarat Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în cadrul CEZ România.
“Acţionarul investighează această opţiune, dar până acum nu a fost luată o decizie finală”, a arătat Borotea.
Parcul eolian al CEZ de la Fântânele-Cogealac este cel mai mare de pe uscat din Europa şi are o capacitate de 600 de MW.
Proiectul a necesitat o investiţie totală de 1,1 miliarde de euro. CEZ a achiziţionat acest proiect în 2008, de la dezvoltatorul Continental Wind Partners. Parcul eolian este echipat cu 240 de turbine eoliene produse de General Electric.
Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de opt companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.
În ultimii ani, România a atras investiţii de peste patru miliarde de euro în sectorul eolian, datorită potenţialului natural al ţării şi datorită schemei generoase de susţinere a producerii de energie eoliană.
Dobrogea este considerată regiunea cu cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei şi a doua de pe întregul continent.
Cehii de la CEZ sunt principalii producători de energie regenerabilă din România, urmaţi de italienii de la Enel şi de portughezii de la Energias de Portugal.
Numărul producătorilor de energie din surse regenerabile era, la sfârşitul lunii februarie 2014, de 540, în timp ce capacitatea totală instalată se ridica la 4.584 MW, dintre care 2.792 MW în eoliene, 1.149 în fotovoltaice, 542 MW în microhidrocentrale şi 100 MW în centrale pe biomasă, potrivit datelor furnizate de Transelectrica.
Energia din surse regenerabile este susţinută în România prin cote de consum şi certificate verzi (pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate).
România şi-a asumat ca, până în anul 2020, 24% din consumul de energie să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă, la 1 ianuarie 2014.
Pentru a tempera creşterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 – 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.
Potrivit OUG 57/2013, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, cum era până la 1 iulie 2013. Proiectele eoliene beneficiază doar de un certificat din două, iar microhidrocentralele de două certificate din trei.
În plus, noile proiecte, care intră în sistem după 1 ianuarie 2014, primesc din start mai puţine subvenţii, pentru că, datorită evoluţiei tehnologiilor şi scăderii costurilor iniţiale, investiţiile necesare s-au diminuat. Astfel, potrivit HG 994/2013 din decembrie 2013, parcurile fotovoltaice noi primesc doar jumătate din subvenţiile de până acum, respectiv trei certificate din şase.
În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 până în 2017 şi cu 0,25 începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 1,75 certificate, din anul 2018.
De asemenea, microhidrocentralele primesc şi ele cu 0,7% mai puţine certificate verzi pe MWh, respectiv doar 2,3 certificate pentru centralele noi.
