Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat că proiectul de Lege privind măsurile de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit a fost adoptat miercuri de Plenul Parlamentului, acesta urmând să fie transmis spre promulgare. Legea este considerată foarte importantă pentru piaţa cerealelor, pentru că vechea lege referitoare la certificatele de depozit s-a dovedit a fi insuficientă în forma care era.
MADR se aşteaptă ca noua lege să poată fi aplicată chiar din acest an, odată cu noua recoltă. Prin noul act normativ se îmbunătăţeşte legislaţia cadru ce reglementează licenţierea depozitelor şi regimul certificatelor de depozit. Astfel, legea va asigura operaţionalizarea şi optimizarea procedurilor de licenţiere, regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate, ca un mecanism alternativă de gestionare a riscurilor economice datorate tranzacţionării directe de seminţe de consum imediat după recoltare, în condiţiile cele mai nefavorabile de preţ de vânzare, precizează un comunicat de presă al MADR.
Potrivit ministerului, noua lege va reglementa strict procedura de acordare a licenţei de depozit, pe baza unui audit extern independent, desfăşurat de entităţi mandatate în acest scop de MADR şi va desemna un administrator, pe bază de criterii şi norme procedurale de selecţie, obiective şi nediscriminatorii, cu atribuţii şi obligaţii în organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă al certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, se arată în document.
De asemenea, entităţile mandatate de Ministerul Agriculturii, împreună cu administratorul, vor verifica periodic modul în care se respectă condiţiile/obligaţiile care au dus la acordarea licenţei de depozit şi regimul certificatelor de depozit şi monitorizează stocurile de seminţe de consum pentru care s-au emis certificate de depozit şi pe seama cărora s-au acordat credite.
Atenţie sporită la depozite
Legea mai prevede reglementarea caracterului certificatelor de depozit şi a modului de utilizare a acestora, prin includerea certificatelor electronice de depozit, extinderea gamei de riscuri asigurabile, în cazul poliţelor de asigurare încheiate cu ocazia emiterii certificatelor de depozit, reglementarea situaţiilor în caz de deteriorare, furt sau pierdere a registrelor şi/sau a certificatelor de depozit.
Noua legislaţie va institui şi schema de garantare a finanţărilor acordate de instituţiile finanţatoare pe baza certificatelor de depozit, care se administrează de fonduri de garantare, care va asigura accesul fermierilor la finanţări acordate de bănci/instituţii financiare nebancare, pe baza certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate. Instituirea Fondului de compensare a certificatelor de depozit, la dispoziţia deţinătorilor legali ai acestor certificate, ca persoană juridică de drept privat organizată în condiţiile legii, în baza actului constitutiv aprobat în prealabil de ministerul de resort, cu finanţare din surse proprii.
Fondul reprezintă un mecanism de compensare a deţinătorilor de certificate de depozit în situaţia indisponibilităţii stocurilor de seminţe de consum pentru care au fost emise aceste certificate.
Lege restrictivă
Potrivit datelor MADR anunţate anul trecut, în perioada 2009 – aprilie 2013, depozitarii licenţiaţi beneficiari ai schemei certificatelor de depozit au emis un număr de 1.187 de certificate de depozit, aferent unei cantităţi de seminţe de consum de 1,644 milioane de tone, având o valoare actualizată la data curentă de 1,4 miliarde lei.
De această schemă au beneficiat foarte puţini operatori economici din agricultură (21 societăţi), care au atât calitatea de depozitar licenţiat, de producător de seminţe de consum şi deţinător de certificate de depozit emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).
De fapt, acesta a fost şi motivul anunţat pentru care s-a ales să se emită o altă lege, pentru ca mult mai mulţi deţinători de cereale să aibă acces la acest instrument financiar. La aceasta se adaugă şi problema garantării certificatelor, ce trebuia rezolvată tot printr-un act normativ.
