România a obţinut aprobarea Comisiei Europene (CE) pentru alocarea, în continuare, a 71,4 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, cu titlu gratuit, pentru producătorii de energie electrică, în perioada 2013-2020, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). În perioada 2008 – 2012, sectorul energetic din România a avut alocate aproape 208 milioane de certificate de emisii gratuite în perioada 2008 – 2012. Ceea ce înseamnă că doar un sfert din certificate sunt alocate gratuit, faţă de perioada anterioară.
Conform legislaţiei europene, producătorii de energie din surse poluante (în special din cărbune), trebuie să ateste deţinerea unui certificat de emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare MWh produs pe cărbune sau un certificat pentru fiecare 2 MWh produşi pe gaze naturale.
Pachetul „Energie – Schimbări Climatice” stabileşte pentru ţările membre ale Uniunii Europene (UE) obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, şi anume: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE cu cel puţin 20% faţă de nivelul anului 1990, creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE, precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi reducerea cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa acestor măsuri.
Obiectivele Uniunii Europene stabilite prin pachetul legislativ “Energie – Schimbări climatice” sunt susţinute prin scheme care includ tranzacţionarea de certificate ce atestă reducerea emisiilor (CER, ERU) sau producerea energiei electrice din surse regenerabile (certificatele verzi – CV) sau a certificatelor de emisie care conferă dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent într-o perioadă definită (EUA). De remarcat, un certificat de emisii este egal cu o tonă echivalent CO2.
Dacă, până la sfârşitul anului 2012, certificatele de emisii se acordau gratuit, începând cu anul 2013, conform directivei EU ETS, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din UE, va fi supus în întregime unui sistem de licitaţii pentru achiziţionarea certificatelor de emisii de CO2.
“În temeiul Directivei revizuite EU ETS adoptate în 2009, 10 state membre au beneficiat de posibilitatea de a solicita derogări temporare de la regula potrivit căreia, începând din 2013, toate certificatele de emisii EU ETS vor fi vândute la licitaţie“, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
Parlamentul European şi Consiliul au condiţionat, conform comunicatului CE, alocarea temporară, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de respectarea mai multor criterii: alocarea trebuie să se încheie cel târziu în 2019; alocarea este limitată la maximum 70% din emisiile aferente producţiei naţionale de energie electrică în 2013, acest procent urmând să fie redus anual; valoarea certificatelor de emisii alocate cu titlu gratuit trebuie canalizată către realizarea de investiţii în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii energetice a ţării în cauză, inclusiv construirea de noi centrale electrice şi diversificarea mixului energetic şi a surselor de aprovizionare, precum şi în tehnologii ecologice. Aceste investiţii trebuie stabilite într-un plan naţional”.
De remarcat, România nu are un Plan Naţional de Investiţii, pentru că nu are o Strategie Energetică naţională adaptată noilor cerinţe ale UE (ultima strategie a fost elaborată în anul 2007, pe baza legislaţiei şi a datelor până în 2006, când România nu era membră UE).
CE a aprobat alocările gratuite de certificate de emisii de CO2 pentru centralele termoelectrice din România, Bulgaria şi Republica Cehă, după ce, în luna mai, oficialii de la Bruxelles au autorizat cererile Ciprului, Estoniei şi Lituaniei. În prezent, sunt în curs de evaluare cererile Ungariei şi Poloniei.
În total, peste 268 de milioane de certificate de emisii vor fi alocate cu titlu gratuit centralelor electrice din aceste şase ţări, în perioada 2013-2019. Acest număr va fi redus anual, astfel încât să ajungă la zero în 2020.
Creşte preţul curentului
România a primit, pentru perioada 2013 – 2020, doar 25% din numărul de certificate alocate anul pentru eprioada 2008 – 2012, deşi, conform CE, ar fi putut primi 70%.
“Forul european a răspuns favorabil autorităţilor de la Bucureşti la o aplicaţie depusă în data de 30 septembrie 2011 de către Guvernul României, prin MECMA, în urma căruia România va primi în continuare, pentru sectorul producerii de energie electrică, alocarea gratuită de certificate de emisii pe perioada 2013-2019”.
România are alocate, în total, 17.852.479 de certificate de CO2 în 2013, 15.302.125 – în 2014, 12.751.771 – în 2015, 10.201.417 – în 2016, 7.651.063 – în 2017, 5.100.708 – în 2018 şi 2.550.354 – în 2019, în total 71.409.917 certificate de CO2.
De remarcat, în România, într-un an normal, circa 55% din energie se produce în termocentrale, din aceasta 66% producându-se în termocentrale pe cărbune, 30% – pe gaze şi 4% – pe păcură.
În perioada 2008 – 2012, termocentrala Turceni a avut alocate 28.183.496 certificate de CO2, Rovinari – 24.222.537, Işalniţa – 13.526.693, Deva – 18.438.247, Paroşeni – 3.935.172, Brăila – 2.659.181. Conform Planului naţional de alocare a certificatelor de gaze cu efect de seră cuprinde 58 de termocentrale aflate în subordinea MECMA sau a autorităţilor locale, totalul certificatelor alocate fiind de aproape 208 milioane.
De remarcat, acest plan nu cuprinde şi termocentrala Brazi a Petrom. Pe de altă parte, E.ON, Enel şi Termoelectrica vor să construiască o termocentrală de 800 MW, pe huilă, la Brăila, o investiţie estimată la 1,4 miliarde euro. Nici această termocentrală nu are alocate certificate gratuite. Conform directorului general al E.ON România, Frank Hajdinjak, o decizie finală privind construcţia termocentralei va fi luată în 2013. “Negociem cu autorităţile române în privinţa certificatelor de emisie”, a spus, recent, Hajdinjak. Cel mai probabil, negocierea se poartă pe alocarea gratuită de certificate de emisii.
În prezent, certificatele de CO2 se tranzacţionează la preţuri de circa 8 euro/certificat, dar se preconizează că preţul acestora va ajunge, spre 2020, la 20 sau chiar 40 euro/certificat.
Cum numărul certificatelor gratuite este foarte mic, se pune sub semnul întrebării realizarea proiectului de la Brăila. În plus, este clar că şi preţul energiei electrice va creşte corespunzător cu preţul şi numărul certificatelor pe care termocentralele vor trebui să le achiziţioneze de pe piaţă.
Noi reduceri de CO2
Tot în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri cu privire la implementarea unor obiective ce vor determina o reducere şi mai substanţială, până în 2020, a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), dar generate de automobilele şi de vehiculele comerciale uşoare (camionete) noi, se arată într-un comunicat de presă al CE.
Propunerile vor permite reducerea emisiilor medii provenind de la automobilele noi de la 135,7 grame de CO2 pe km (g CO2/km) în 2011, la 95g de în 2020, obiectivul obligatoriu pentru 2015 fiind de 130g. Emisiile provenind de la camionete vor fi reduse de la 181,4g CO2/km în 2010 (ultimul an pentru care sunt disponibile cifre) la 147g CO2/km în 2020, obiectivul obligatoriu fiind de 175g în 2017.
Obiectivele obligatorii pentru 2020 sunt deja prevăzute în legislaţia în vigoare, însă trebuie implementate. Regulamentele nou propuse, elaborate pe baza unei analizei tehnice şi economice aprofundate realizate de Comisia Europeană, stabilesc modalităţi de atingere a acestor obiective.
“Propunerile noastre contribuie nu numai la protejarea climei şi la realizarea de economii de către consumatori, ci şi la stimularea inovării şi a competitivităţii industriei europene a autovehiculelor şi, ca urmare, vor permite crearea unui număr important de locuri de muncă. Este clar că toată lumea are numai de câştigat. Aceste propuneri reprezintă încă un pas important în vederea trecerii la o economie competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Este necesar să ne pregătim pentru reduceri şi mai substanţiale ale emisiilor de CO2 dincolo de anul 2020, iar acest lucru se va face prin consultarea părţilor interesate”, a spus comisarul european pentru Schimbări Climatice, Connie Hedegaard.
Analiza Executivului UE arată că obiectivele pentru 2020 sunt realizabile, adecvate din punct de vedere economic şi rentabile: tehnologia există deja, costul acesteia este considerabil mai redus decât se credea iniţial, iar implementarea ei ar trebui să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi creşterea PIB-ului şi să aducă beneficii consumatorilor şi industriei de profil. În medie, fiecare automobil nou îi va permite proprietarului său să economisească, în cursul primului an de utilizare, aproximativ 340 euro din costurile aferente carburanţilor, ceea ce ar însemna, în total, între 2.904 şi 3.836 euro pe întreaga durată de viaţă a automobilului (13 ani), comparativ cu obiectivul pentru 2015.
În ceea ce priveşte camionetele, economiile medii de costuri aferente carburanţilor sunt estimate la aproximativ 400 euro în primul an şi la 3.363-4.564 euro pe durata vieţii (13 ani). În total, consumatorii vor economisi aproximativ 30 de miliarde euro pe an din costurile aferente carburanţilor şi se estimează că atingerea obiectivelor ar putea duce la creşterea PIB-ului UE cu 12 miliarde de euro pe an şi a cheltuielilor aferente ocupării forţei de muncă cu aproximativ 9 miliarde de euro pe an.
În total, propunerile vor permite economisirea a 160 de milioane de tone de petrol – în valoare de aproximativ 70 de miliarde euro la preţurile actuale – şi a aproximativ 420 de milioane de tone de CO2, până în 2030.
