România trebuie să se aștepte la veri toride și secetoase, atrag atenția oamenii de știință germani, la simpozionul „A Climate Protection Municipality Master Plan for România – Proiecte româneşti şi germane pentru emisii reduse de CO2” organizat de Asociaţia Environ şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. Scenariul este cert în cazul în care emisiile de carbon vor fi în continuare mari, iar țintele de reducere stabilite prin Acordul de la Paris nu sunt atinse. La nivel planetar, creșterea temperaturii va avea consecințe și mai dure pentru unele zone, precum țările insulare, din cauza creșterii nivelului mării, ca urmare a topirii ghețarilor.
„În România, mai ales în zona Mării Negre, avem o reducere a precipitaţiilor de vară, pronosticul este cât se poate de sigur. Toate rezultatele modelelor noastre coincid. Mai ales în România suntem foarte siguri, putem constata cu mare certitudine că precipitaţiile de vară se vor reduce cu cel puţin 20% până la finele următoarelor decenii dacă la nivel global emisiile de CO2 nu vor fi reduse în mod consistent. Ce înseamnă asta? Există variabile climatice diferite, precum precipitaţiile sau temperatura. Există poate şi regiuni diferite în care cu o siguranţă şi certitudine diferite putem spune cum vor evolua lucrurile, însă în România putem susţine cu certitudine că, dacă nimic nu se schimbă, vor avea loc schimbări masive”, a declarat Matthias Ludeke, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului Schimbărilor Climatice din Postdam, în cadrul simpozionului, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, calculele globale actuale preconizează pentru România că, în cazul în care, la nivel global, emisiile nu vor fi reduse în mod esenţial, dacă lucrurile rămân ca acum, temperatura anuală medie va creşte cu circa 4%, iar temperatura de vară va creşte în mod proporţional.
„În scenariile cu emisii mari de CO2, la nivel anual precipitaţiile nu vor scădea atât de mult, sub 10%, însă vara vedem că avem o reducere extrem de mare a precipitaţiilor. Se pare că vara vom avea ambele fenomene: o creştere mare a temperaturilor şi, în acelaşi timp, o reducere mare a precipitaţiilor în România, dacă nimic nu se schimbă. Corelând aceste două date şi adăugând şi problema deşertificării, a secetei, pentru că avem o cantitate mai mică de precipitaţii – aceasta pare să fie problema principală în România”, a subliniat acesta.
În cazul în care la nivel global se vor reduce emisiile de CO2 în următorul deceniu, Matthias Ludeke a arătat că pentru România acest lucru ar însemna o schimbare majoră.
„Creşterea temperaturii în România ar fi de doar 1,2 grade – deci nu atât de radicală creşterea – iar vara ar fi de plus 1,7 grade. Nu ar fi nicio diferenţă în termeni de precipitaţii la nivel anual – asta e important pentru modul în care se asigură apa în oraşele mari – şi am avea o scădere minoră de 2,5% a precipitaţiilor de vară. Pentru România ar merita această atitudine raţională a comunităţii mondiale de a reduce emisiile de CO2”, a subliniat el.
În context, specialistul a făcut referire la un studiu recent referitor la fenomenele de secetă, inundaţii şi caniculă, care a comparat situaţia unui număr de 571 de oraşe din Europa, inclusiv din România, în principal Constanţa şi Timişoara.
„Aceste două oraşe din România ies în evidenţă ca fiind oraşele din Europa la nivelul cel mai înalt în ceea ce priveşte creşterea secetei, numărului de zile de caniculă. Este o analiză cu prognoză mult mai fină a ceea ce înseamnă efectele schimbărilor climatice şi ne poate spune foarte clar unde trebuie să ne aşteptăm la probleme. În ceea ce priveşte inundaţiile, se pare că în România este o problemă, însă nu atât de accentuată precum în nord-vestul Europei. În schimb, seceta şi canicula sunt o problemă mai degrabă pentru Europa de Sud, iar în România avem oraşe care ies în evidenţă cu acest gen de probleme”, a precizat Ludeke.
Probleme în toată lumea
Cercetătorul a tras un semnal de alarmă asupra problemelor climatice masive cu care se vor confrunta toate ţările lumii.
„Dacă vom continua aşa, vom avea de-a face cu probleme masive nu doar în România, ci în întreaga lume. Ţinând cont de posibilităţile la nivelul UE, sigur, România nu este cea mai bogată ţară din UE, dar este una dintre ţările la nivel global bogate. Ţinând cont de posibilităţile de a contracara aceste probleme, România are sigur un avantaj faţă de alte ţări la nivel global care se vor confrunta cu efecte şi mai puternice – şi mă gândesc acum la statele insulare care probabil vor fi inundate de oceane, dar în egală măsură care nici nu dispun de potenţial financiar pentru a se adapta”, a susţinut cercetătorul.
El a făcut referire şi la valurile de caniculă cu care ne confruntăm în perioada de vară, în ultimii 60 de ani acestea crescând atât ca frecvenţă, cât şi ca intensitate.
„Un alt aspect care ţine de creşterea temperaturii: am discutat până acum de temperaturile medii, dar ceea ce simţim noi, acele valuri de caniculă reprezintă un fenomen care are repercursiuni mari asupra noastră, a oamenilor, chiar şi în termeni de sănătate. Aceste lucruri au fost evaluate şi de cercetători români. Observăm că în ultimii 60 de ani frecvenţa cu care apar aceste valuri şi intensitatea lor a crescut. Dacă pornim de la temperatura medie anuală care creşte cu 6%, putem înţelege cu uşurinţă că astfel de fenomene ar apărea mult mai des şi ar avea ca urmare chiar o obişnuire a noastră, astfel încât vom considera că este normal să fie aşa. Pentru Berlin, pentru Germania, avem un studiu foarte detaliat care arată că numărul zilelor de caniculă va creşte de patru ori, astfel încât vara vom resimţi perioada de caniculă ca pe un lucru normal la Berlin. Ar fi interesant şi pentru România un astfel de calcul”, a arătat Matthias Ludeke.
