Centrala Nucleară de la Cernavodă este sigură în exploatare şi rezistentă la riscuri seismice. Conducerea centralei a ţinut să precizeze acest lucru, după evenimentele din Japonia şi în urma acuzaţiilor aduse de un fost ministru cu privire la aranjarea unor licitaţii pentru echipamente cu impact asupra siguranţei în funcţionare a reactoarelor de la Cernavodă.
„Este de înţeles, în contextul actual, după accidentul produs de cutremur şi valul seismic la Centrala Nuclearoelectrică Fukushima Daiichi, din Japonia, să apară o serie de întrebări şi opinii legate de securitatea altor instalaţii nucleare. Informaţiile disponibile până la acest moment sunt în continuă evoluţie, de aceea sunt premature orice analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu CNE Cernavodă sau alte centrale nucleare din Europa. Centrala noastră nucleară de la Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrică în România, este o centrală robustă, de tip CANDU 6, care utilizează drept combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea, în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor”, a declarat Ionel Bucur, directorul general al Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă (CNE), în cadrul unei conferinţe de presă, pe 23 martie 2011, ţinută chiar la Cernavodă.
De asemenea, directorul general al centralei a dat asigurări că centrala este proiectată împotriva efectelor unui cutremur major, pentru zona geografică în care se află, pe baza studiilor elaborate de Centrul de Fizică a Pământului.
Licitaţie românească
De fapt, conducerea CNE Cernavodă a vrut, în principal, să infirme informaţiile vehiculate în presă, în ultimele zile, potrivit cărora siguranţa exploatării reactoarelor nucleare ar putea fi incertă, după achiziţionarea unor amortizoare de şoc, printr-o licitaţie contestată.
În 2007, Societatea Naţională Nuclearelectrica a organizat o licitaţie pentru achiziţionarea de amortizoare de şoc. Ionel Blănculescu, fost ministru în Cabinetul Năstase, acuză conducerea Nuclearelectrica că ar fi eliminat ilegal din licitaţie firma germană Lisega şi ar fi favorizat SC Titan Echipamente Nucleare Bucureşti, deţinută în prezent de o companie libaneză şi prezentată de analistul Mugur Ciuvică în postura de sponsor al PDL în campania pentru prezidenţiale.
În replică, Bucur a afirmat că licitaţia a respectat legislaţia, iar componentele corespund standardelor de securitate.
„Această isterie bazată pe informaţii nefondate poate periclita activităţile din centrală. Cine îşi asumă responsabilitatea pentru acest lucru? Merită colegii mei epitetul de criminali? Ce mesaj dau opiniei publice anumiţi reprezentanţi ai mass-media care contestă decizii ale statului şi denumesc tot procesul «corupţie criminală»?”, a spus Bucur.
El a adăugat că CNE are avizul CNCAN pentru utilizarea echipamentelor, iar corectitudinea procesului de achiziţie publică a fost confirmată de ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi justiţie.
Sorin Ghelbereu, director tehnic în CNE, a afirmat că firma germană a fost descalificată de la licitaţia pentru achiziţia de piese deoarece a susţinut că nu poate respecta în totalitate cerinţele tehnice şi a cerut derogări. Pe de altă parte, şi caietul de sarcini a fost modificat, candidaţii trebuind să prezinte o cifră de afaceri înjumătăţită; numai în aceste condiţii firma românească a putut fi primită la licitaţie. În cele din urmă, amortizorii au fost furnizaţi de compania românească, dar produşi în SUA.
