Cea mai mare realizare a ministrului Mediului Cristiana Pașca Palmer în mandatul său de 400 de zile este declararea Lacului Văcărești ca arie protejată. De altfel, bilanțul acestui scurt mandat a făcut obiectul conferinței „Manifest pentru România Verde”, datele urmând să fie publicate și într-o broșură destul de voluminoasă.
Cele mai importante realizări din mandatul său de 400 de zile au fost declararea Lacului Văcărești ca arie protejată, pachetul de măsuri din domeniul păduri și oprirea împușcării animalelor protejate prin lege, a declarat, pentru Focus Energetic, Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, la conferința de bilanț. Aceasta este ordinea importanței măsurilor promovate de demnitar pe perioada mandatului său.
Potrivit ministrului, declararea Lacului Văcărești ca arie protejată a venit după un „blocaj” de cinci ani a actului normativ necesar. „Faptul că pe păduri am reușit să venim cu acest pachet de măsuri și am început reforma sistemului cred că este o treabă foarte bună. Mai sunt enorm de multe lucruri de făcut; cred că pentru început și pentru un an am făcut foarte multe. Plus oprirea împușcării acestor animale protejate de lege, când timp de 10 ani au fost împușcați 5000 de urși, dacă nu mă înșel”, a enumerat ministrul Mediului reușitele sale în această funcție.
„Când am preluat mandatul, am primit o scrisoare de atenționare de la CE că deschide infringement pentru felul în care se gospodărește pădurile. După un an am primit scrisoare să se retrage preinfringementul. Pentru mine, asta înseamnă că ne-am făcut treaba”, a punctat demnitarul.
„Pe durata mandatului meu s-au luat 300 de măsuri, deci practic o decizie la fiecare 26 de ore. Este un an în care am plasat opt proceduri de infringement pentru care am fi avut de plătit un milion de euro pe zi. De asemenea, am îndeplinit opt condiţionalităţi ex-ante pentru a putea accesa fonduri europene pentru anul 2016 – 2020. În ceea ce priveşte carnivorele mari, pot spune că am găsit multe lucruri la sertar, practic 720 de dosare de despăgubiri nerezolvate din anul 2014, neachitate. La ora actuală, dintre acestea s-au achitat peste 600”, a completat Paşca Palmer.
Oficialul a ținut să atragă atenția că debutul său în această funcție a fost marcat de mai multe crize, precum cea a ambalajelor, a licitațiilor masei lemnoase sau a planurilor de management pentru ariile protejate. „ A trebuit să prioritizăm, ca să nu se spună că ne apucam de toate și nu reușim să terminăm nimic”, a precizat ministrul Mediului.
Top dificultăți
Topul celor mai mari dificultăți ale mandarului este dominat de probșemele legate de funcționarea sistemului administrativ în sine. „Una dintre dificultăți a fost durata foarte mare de procesare internă a actelor normative, pentru că trebuie foarte multe avizate ce trebuie luate de la ministere. Apoi, s-a slăbit foarte mult capacitatea profesioanlă a personalului din aparatul de mediu, pentru că despre el vorbim acum. Am înțeles că este o problemă și în alte locuri, pentru că avem problema salariilor, iar mulți oameni au plecat din sistem. În plus, sistemul a fost destul de politizat și atunci cei care nu veneau cu susținerea respectivă poată că unii au preferat să plece. Totuși, sunt încă mulți oameni foarte buni în sistem cu care am încercat să facem treabă”, a spus ministrul Palmer.
Și aceasta a atras atenția că „tema de mediu a fost considerată un subiect mai de cenușăreasă, nu este un minister prioritar sau nu este văzut așa cum trebuie de către Guvern. Ar trebui să fie minister integrator”, a punctat Cristiana Pașca Palmer.
