Deciziile Comisiei Europene faţă de proiectele româneşti făcute cu bani comunitari pot produce haos. Unele sentinţe date de instanţele din România sunt în situaţia de a nu fi luate în seamă de către autorităţile comunitare, iar oficialii de la Bucureşti par să se resemneze în faţa situaţiei. Fapt periculos, pentru că, pe lângă dereglările ce pot apărea în decontarea cheltuielilor făcute în cadrul acestor programe, atitudinea CE poate determina orice român să conteste deciziile justiţiei române după acelaşi model comunitar.
Există dezbateri între autorităţile române şi Comisia Europeană privind deciziile instanţelor judecătoreşti faţă de anumite probleme legate de proiectele finanţate din fonduri comunitare, a declarat Cătălin Vătafu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la sfârşitul săptămânii, la un seminar desfăşurat la Sinaia.
Declaraţiile au în centrul atenţiei o sentinţă judecătorească definitivă ce priveşte licitaţia pentru construcţia unei bucăţi din autostrada Timişoara – Lugoj. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că pentru acest lot de autostradă s-a pierdut finanţarea UE, pentru că, potrivit unei scrisori din partea Comisiei, câştigătorul licitaţiei a fost desemnat de către o instanţă judecătorească. Preşedintele României consideră că reacţia CE este una de neîncredere privind modul în care se câştigă licitaţiile în instanţă, în pofida deciziilor luate de comisiile de specialişti, care adesea sunt supervizate de către Bruxelles în stabilirea câştigătorilor.
Lotul de autostradă Timişoara-Lugoj a fost câştigată de un consorţiu italian, cu o ofertă de 445,64 milioane lei, dar contestată de o asociere condusă de Tehnologica Radion.
Pasivitate naţională
Oficialul MAEur a declarat că se pune problema ca CE să aibă dreptul de a nu plăti banii pentru proiecte, dacă ajunge la concluzia că nu s-au făcut cheltuieli corecte, „în pofida deciziilor unor instanţe judecătoreşti”. „Nu este bine să antagonizăm Comisia Europeană. Nu se pune problema de a da în judecată CE pentru 5-10 milioane de euro pe care Comisia nu le decontează”, a spus Vătafu, care a ţinut să atragă atenţia că România este monitorizată pe Justiţie. El a dat ca soluţie decontarea lucrărilor din fonduri bugetare.
Blocaj la achiziţii
La ora acuală, România nu transmite la Bruxelles cereri de decontare a cheltuielilor făcute în cadrul proiectelor derulate prin Programele Operaţionale finanţate cu fonduri comunitare. În primăvara acestui an, patru proiecte dintr-un eşantion au fost găsite de reprezentanţii CE cu probleme: două în Teleorman, unul în Ilfov şi unul în Buzău. „România nu împărtăşeşte în totalitate viziunea CE cu privire la situaţia găsită în proiectele din eşantion”, a precizat Vătafu.
În urma verificărilor făcute la nivel naţional, sunt suspiciuni pentru câteva proiecte, valoarea acestora fiind de aproximativ 250 de milioane de lei, iar corecţiile deja aplicate se ridică la 19 milioane de lei.
Principalele suspiciuni constatate se referă la utilizarea criteriilor discriminatorii în licitaţii, utilizarea nejustificată a procedurilor de licitaţie accelerată, termene nejustificat de strânse, la care se adaugă cazuri în care lucrările suplimentare erau prezentate ca similare.
„În cazul proiectelor în care au fost aplicate corecţii, banii au fost direcţionaţi către alte programe”, a mai spus Cătălin Vătafu, adăugând că este posibil ca aceste corecţii să continue. România a pregătit documentele pentru aproximativ 500 milioane de euro pentru decontare din partea CE şi aşteaptă deblocarea situaţiei.
Lecţii făcute
Oficialul MAEur a ţinut să atragă atenţia că principala preocupare a ministerului este de a relua transmiterea cererilor de rambursare către Comisia Europeană. „La sfârşitul lui iulie, am încetat să transmitem cererile de rambursare, din cauza unor nereguli descoperite de CE la achiziţiile publice. România a încercat să remedieze situaţia pe zona de verificare şi control în ceea ce priveşte aceste achiziţii. Programul stabilit a fost implementat în integralitate”, a spus Cătălin Vătafu.
Oficialul MAEur a declarat că, la 31 octombre, România a transmis CE pachetul documentar prin care este întărit sistemul de achiziţii publice. „Este prematur să fi obţinut un răspuns din partea CE”, a completat Cătălin Vătafu.
