Noi capacităţi de producere a energiei electrice, de 1.373 MW, ar urma să fie puse în funcţiune până la finele anului, ceea ce înseamnă că în 2024 vom avea încă 1.700 MW în sistem, adică de trei ori mai mult ca în 2023 şi de 30 de ori mai mult ca acum doi ani, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„În ceea ce priveşte proiectele în curs, câteva date, cred interesante. În 2024, până acum, s-au pus în funcţiune 292 de megawaţi, solar 228, stocare, au început să apară primele capacităţi de stocare în baterii, 36 de megawaţi, biogaz 3 megawaţi şi hidrocarburi, o centrală pe gaz, antreprenor privat, de 25 de megawaţi. Până la finalul acestui an, ne aşteptăm să putem pune în funcţiune alte capacităţi, care însumează încă 1.373 de megawaţi. Deci, dacă totul decurge conform planului, la final de 2024 vom avea încă 1.700 de megawaţi în sistem, ceea ce este cam de trei ori mai mult decât anul trecut şi de vreo 30 de ori mai mult decât cu doi ani înainte. Asta înseamnă că în sectorul energetic românesc toate investiţiile, programele europene pe care noi le-am pus în funcţiune, în operă, dau roade. Încep să se vadă aceste noi capacităţi”, a explicat Burduja.
Printre proiectele importante, el a menţionat din nou Grupul 5 de la Rovinari, „o investiţie aşteptată de peste 10 ani de zile”, care, conform evaluării de miercuri, are şanse să fie pus în funcţiune până la finalul acestei luni.
„Înseamnă 330 de megawaţi pentru Sistemul Energetic Naţional, o contribuţie deosebit de importantă”, a spus ministrul.
Pe zona de hidrocarburi, ministrul a vorbit despre „mult aşteptata” investiţie de la Iernut, pentru care există un grafic de la antreprenorul Duro Felguera şi, în acest moment, proiectul are şanse să fie pus, cel puţin parţial, în funcţiune anul acesta.
„Faţă de graficul iniţial asumat de antreprenori, sunt anumite întârzieri. Obiectivul nostru în acest moment este de a pune în funcţiune cel puţin jumătate din termocentrala de la Iernut anul acesta”, a subliniat ministrul Energiei.
El a reamintit o altă investiţie importantă, din Fondul româno-kazah, şi anume centrala în cogenerare de la Midia, unde lucrările sunt finalizate într-o proporţie foarte mare, aproape de 95%. Acolo vor fi până la 70 de MW, „un grup pe gaz, flexibil, grup foarte necesar”.
Totodată, Sebastian Burduja a semnalat că se vede foarte clar o evoluţie spectaculoasă în zona de panouri fotovoltaice, de unde se aşteaptă încă 683 de MW până la finalul acestui an, la care se adaugă cei 228 deja puşi în funcţiune.
„Vă daţi seama? Înseamnă aproape 1.000 de megawaţi solari nou-nouţi de anul acesta. Eolian, ceva mai puţin, 76 de megawaţi până la finalul anului şi, foarte important, încă 84 de megawaţi stocare. Sunt proiecte avansate, ceea ce înseamnă că la finalul acestui an avem toate şansele să avem undeva la 110 megawaţi stocare capacităţi puse în funcţiune anul acesta. Stocare în baterii”, a punctat ministrul Energiei.
Acesta a adăugat că ministerul se află în ultima fază de evaluare cu apelul din PNRR de 80 de milioane de euro pentru stocarea în baterii şi că, din analiza făcută, proiectele care se vor califica la faza de contractare însumează undeva la 1.500 de MWh.
„Puteţi împărţi la doi, dacă vreţi să vedeţi aproximativ puterea instalată. Deci, vom avea, iată, într-un an, un an şi jumătate, încă 750-800 de megawaţi în baterii în România, ceea ce este într-adevăr cea mai mare nevoie a sistemului”, a spus Sebastian Burduja.
Au început pregătirile de iarnă
Pregătirile pentru iarna care urmează sunt corecte şi există chiar câteva aspecte mai bune decât anul trecut, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul primei şedinţe a Comandamentului de iarnă.
„Am avut prima şedinţă a Comandamentului energetic de iarnă. Sigur că e cald afară, dar, ca orice bun gospodar, am considerat că trebuie să ne facem sanie vara şi să nu mai recurgem la celebra expresie ‘iarna nu-i ca vara’. Am făcut o trecere în revistă a principalelor capacităţi de producţie pe care România le are acum la dispoziţie, a noilor capacităţi de producţie care se vor pune în funcţiune până la finalul acestui an. (…) Comparativ cu anul trecut şi în lumina scenariilor pe care Dispeceratul Energetic Naţional, Transelectrica, le-au gândit pentru iarna aceasta, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă este pe circuitul de avizare, aşa cum am făcut şi anul trecut. Ne-am mişcat din timp cu acest program. Pe scurt, evaluez ca fiind corecte pregătirile pentru iarna aceasta. Avem câteva aspecte mai bune chiar decât anul trecut”, a afirmat Burduja.
În ceea ce priveşte gazele, ministrul a precizat că există stocuri la nivelul de aproape 94% grad de umplere în depozite, cu peste 188 de milioane metri cubi mai mult decât anul trecut, când România a bătut toate recordurile.
„Ne-am îndeplinit şi ţinta asumată faţă de Comisia Europeană, pe grad de umplere de cel puţin 90%, cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisie”, a punctat ministrul.
Şi în ceea ce priveşte stocurile de cărbune, a spus el, suntem într-o situaţie mai bună decât anul trecut. La Complexul Energetic Oltenia stocurile totale sunt de 550.000 tone, la Electrocentrale Craiova de 103.000 tone, la Paroşeni de 20.000 tone.
„Atât la Complexul Energetic Oltenia, cât şi la Electrocentrale Craiova, cât şi la Paroşeni sunt numere mai mari faţă de anul trecut, semnificativ mai mari. La Paroşeni, în Valea Jiului, dar şi în celelalte două complexuri energetice există o îmbunătăţire”, a precizat Sebastian Burduja.
Referitor la hidraulicitate, el a menţionat că este la un nivel scăzut, mai mic decât anul trecut, dar ceva mai bun decât în 2022. Gradul de umplere din lacurile de acumulare este în jur de 73%, un grad acoperitor.
„El dovedeşte faptul că Hidroelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional au avut o abordare prudentă în ceea ce priveşte folosirea rezervei de apă din lacurile de acumulare pentru producţia de energie electrică. Ne aşteptăm ca aceste cifre să fie, de asemenea, acoperitoare pentru sezonul rece”, a adăugat ministrul.
Acesta a explicat că în Comandament au fost discutate toate scenariile, şi moderate, şi pesimiste, pentru că ele fac parte din proiectul de Hotărâre de Guvern ce va fi promovat pentru programul de iarnă şi că a cerut producătorilor să prevadă inclusiv posibilitatea de a scoate din conservare anumite grupuri, ca de exemplu Grupul 7 de la Turceni.
„Am discutat cu Complexul Energetic Oltenia să vadă în ce condiţii ar putea fi repornit, într-un caz extrem. Nu cred că vom ajunge acolo. Am spus-o şi iarna trecută. În condiţiile unei ierni normale, nu ar trebui să avem niciun fel de problemă. Este posibil să apelăm la anumite importuri. Am apelat şi într-o perioadă recentă, fără a fi iarnă, pentru că raţiunile comerciale fac ca atunci când importul e mai ieftin decât propria ta producţie, să spunem pe cărbune, producţie penalizată prin certificate de CO2, să apelezi la importuri, în loc să produci la tine aşa cum ne-am dori cu toţii, pentru că importurile sunt mai ieftine. Pot să vă spun că acum România are o capacitate de interconectare de peste 3.000 spre 3.300 de megawaţi şi nu există niciun scenariu în care să nu putem acoperi necesarul de consum al ţării chiar într-o perioadă extrem de grea. (…) În scenariul mediu, deci cel normal, anticipăm că vom putea acoperi, repet, în condiţii comerciale, dacă ele sunt favorabile României, din ceea ce noi producem. Vom vedea dacă va fi nevoie de importuri, dar avem această interconexiune. Asta este şi regula în piaţa europeană, că nu eşti singur, poţi să te bazezi şi pe vecinii tăi, cum şi vecinii noştri se vor baza pe noi şi s-ar putea să apeleze la importuri din România, deci exporturi româneşti”, a precizat şeful de la Energie.
Pe de altă parte, acesta a afirmat că, în cazul în care vor exista anumite situaţii în teren, linii indisponibile, consumatori care nu sunt conectaţi la energie electrică, anul acesta va fi o raportare standard, deci datele vor fi disponibile mai rapid, se va putea comunica exact câţi consumatori sunt deconectaţi, cât durează intervenţiile, durata avariilor, inclusiv la nivel de judeţ.
„Deci, asta am solicitat: ca raportarea de la fiecare operator de distribuţie să fie una standard. Noi, la Ministerul Energiei, vom centraliza datele şi le vom pune public pe site-ul nostru”, a explicat ministrul Energiei.
