Când şi preşedintele este rău informat

Preşedintele Traian Băsescu (foto) susţine că a rupt orice legătură cu Petrom, în semn de protest pentru excesul de profit pe care compania l-a obţinut într-o perioadă de criză, acuzând-o, totodată, de lipsă de fair-play. Din păcate, probabil că şi preşedintele este rău informat, pentru că preţurile carburanţilor “la pompă” n-ar putea fi decât foarte puţin mai mici. În principiu, nu preţurile carburanţilor sunt mari, ci veniturile românilor sunt mici. De aceea, un fond special pentru hidrocarburi, la care să adere toate companiile din domeniul petrolier şi al gazelor natiurale ar fi binevenit! Banii obţinuţi vor putea fi utilizaţi în folosul românilor, în special al celor cu venituri modeste.

“Eu sunt cel care a rupt orice legătură cu Petromul, ca semn de protest pentru excesul de profit pe care l-a obţinut într-o perioadă de criză”, a declarat preşedintele Băsescu la Pro Tv, întrebat de ce parte a “baricadei” este, în contextul în care Petrom a avut cel mai mare profit, dar cetăţenii sunt nemulţumiţi de preţul benzinei.

Preşedintele a precizat că ar fi trebuit să aibă o întâlnire cu reprezentanţii Petrom pentru a merge la platforma marină Deepwater Champion (n.r. – care face prospecţiuni în Marea Neagră), dar, în cele din urmă, a fost cu reprezentanţii companiei Exxon.

“Am vrut să văd nava, dar nu cu OMV (n.r. – grupul austriac acţionar majoritar la Petrom), pentru că nu-mi place politica lor, este incorectă. Sigur, nu poţi să ceri unei firme să fie 100% morală, dar nici nu poţi să-mi arunci în faţă, în fiecare zi: preţul mondial al petrolului este 120 de dolari barilul, când tu îl extragi cu 16 dolari din România (n.r. – costul de producţie al Petrom este de 15,91 dolari/baril echivalent petrol). Deci, aici mi se pare că este zona de lipsă de fair-play a Petromului” a completat Băsescu.

Şeful statului a precizat că a vorbit pe această temă inclusiv cu preşedintele austriac al companiei, menţionând că, din păcate, contractul cu respectiva companie este făcut de aşa natură încât nu se poate face nimic.

“Răspunsul a fost: să vedem, să încercăm, să discutăm. Dar realitatea, în practica lor, este că nu ţin cont de faptul acesta”, a spus Băsescu, cu privire la răspunsul venit dinspre Petrom.

Petrom a realizat, anul trecut, un profit istoric, cel mai mare înregistrat vreodată de o companie din România, de aproape 900 milioane de euro.

Preţurile n-ar putea fi mult mai mici

De fiecare dată de câte ori creşte preţul carburanţilor (iar, în ultimii trei ani, parcă nu a trecut săptămână fără să mai asistăm la o majorare de preţ), opinia publică se inflamează, iar românii îşi aduc aminte că încă mai „ţâşneşte” petrol în ţară.

În primul rând, preţul la pompă este format, în principal, din preţul petrolului, costurile de rafinare şi distribuţie în benzinării şi taxe.

Conform legislaţiei Uniunii Europene (UE), ţările membre sunt obligate să practice un anumit nivel al accizelor în preţul carburanţilor. România, care a avut o perioadă de tranziţie, a atins nivelul minim al accizei obligatorii în UE. Astfel, de la aderare, în 2007, şi până acum, preţul la pompă s-a majorat şi din cauza accizei: pe de o parte pentru că aceasta s-a mărit ca valoare, iar, pe de altă parte, pentru că, fiind calculată în euro, iar leul s-a devalorizat faţă de moneda unică europeană, şi din cauza cursului.

De asemenea, în preţul carburanţilor este inclusă şi taxa pe valoarea adăugată (TVA), care în România este de 24% (în alte state membre este mult mai mică). În plus, la noi se practică o soluţie „perfect incorectă”: se pune „taxă la taxă”. Mai exact, la noi se aplică TVA şi la acciză! Ceea ce nu face decât să crească artificial preţul carburanţilor la pompă.

Costurile de rafinare şi distribuţie sunt ceva mai mici în România faţă de alte state, dar aceste costuri devin aproape „neglijabile” faţă de celelelate.

În fine, cea mai mare influenţă o are preţul internaţional al petrolului. De exemplu, dacă la începutul acestui an un baril de petrol se tranzacţiona cu circa 100 de dolari, acum se tranzacţionează cu aproximativ 20% mai mult (120 dolari).

Nedumeririle românilor

Românii sunt nedumeriţi într-o privinţă: ce legătură are preţul internaţional, dacă petrolul vine “din pământul sfânt al patriei”?! România produce circa 40% din ţiţeiul pe care îl consumă. Altfel spus, Petrom cheltuie 16 dolari şi vinde acelaşi baril de petrol lui însuşi cu 120 dolari. Ceea ce creează confuzie şi întrebarea simplă: “da’ de ce?”. Răspunsul e la fel de simplu: pentru că poate! Şi, în plus, chiar dacă ar vrea, tot n-ar avea cum să vândă mai ieftin, astfel încât să fie şi românii mulţumiţi!

Pe de o parte, piaţa produselor petroliere este 100% liberalizată şi, în plus, funcţionăm pe o piaţă europeană unică, adică nu există taxe vamale. Astfel, dacă Petrom şi ceilalţi mari jucători de pe piaţa internă ar vinde carburanţii la jumătate din preţul de acum, ar veni cumpărători din alte ţări şi ar lua benzina şi motorina de aici nu cu maşina, nici măcar cu cisterna, ci cu trenul! Şi le-ar vinde la preţ dublu în alte ţări europene. Cum nu s-ar mai găsi carburanţi pe piaţa autohtonă, aceştia ar trebui importaţi. La ce preţuri? Probabil chiar mai mari decât acum!

Preţurile n-au legătură cu costurile

Pe de altă parte, preţurile, în general, la orice marfă, nu au legătură cu costurile! Cel mult au legătură atunci când costurile de producţie sunt mai mari decât preţul cu care se poate vinde o marfă, iar atunci compania producătoare dă faliment. Preţurile, peste tot în lume, au legătură cu cererea şi oferta: dacă cererea e mare, iar oferta mai mică, atunci preţurile cresc.

În România, chiar dacă preţurile carburanţilor au crescut cu aproape 100% din 2009 până acum, vânzările au scăzut cu numai aproximativ 20%. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că, în continuare, există cerere. Pe de altă parte, poate fi şi un indicator că în România se munceşte „la negru” „într-o veselie”. Altfel, de unde ar avea românii bani să dea 60.000 lei vechi pe un litru de benzină?!

Astfel, indiferent dacă Petrom şi celelalte mari companii care activează pe piaţa românească se decid să scadă preţurile carburanţilor, românii tot nu ar avea parte de ele!

Cu cât ar putea scădea preţurile

Conform Comisiei Europene, preţul mediu fără taxe al benzinelor comercializate pe piaţa din România este al patrulea cel mai ieftin: 681,08 euro/1000 litri sau 2.962,92 lei/1000 litri. Mai ieftine ca în România sunt benzinele din Bulgaria (681,05 euro/1000 litri), Marea Britanie (676,56 euro/1000 litri) şi Irlanda (610 euro/1000 litri).

În Ungaria, preţul este de 725,24 euro/1000 litri, de aceea maghiarii de la graniţă vin în România “să-şi facă plinul”.

Dacă preţul ar fi mult mai mic în România, nu numai ungurii, ci mult mai mulţi ar veni aici să cumpere carburanţi, aşa cum arătam, inclusiv cu trenurile-cisternă.

Astfel, preţurile ar putea scădea cu cel mult 10%, cel mai probabil cu 6% (atât este diferenţa actuală faţă de nivelul celui practicat în Ungaria), adică ar putea ajunge la 640,2 euro/1000 litri sau 2784,87 lei/1000 litri. În consecinţă, în loc de 2,96 lei, un litru de benzină ar putea costa 2,78 lei. O “mare” ieftinire pentru români, de 0,17 lei/litru!

În concluzie, preţul practicat de companiile petroliere din România este unul normal, la fel ca şi cel practicat pe alte pieţe. Dacă „în buzunarele” românilor se simte altfel este nu pentru că preţul carburanţilor este mare, ci pentru că salariile românilor sunt mici!

De aceea, pentru că puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât în restul Europei, ar fi normal ca autorităţile să creeze un fond special pentru hidrocarburi, la care să adere nu numai companiile petroliere, ci şi cele de gaze naturale. Cu banii obţinuţi s-ar putea da subvenţii celor cu venituri mici sau s-ar putea investi în domenii considerate prioritare, precum infrastructura, sănătatea sau învăţământul. În acest fel, românii ar putea beneficia, direct sau indirect, de faptul că încă mai au petrol şi gaze!