Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a hotărât să modifice şi alte legi organice, precum cea a minelor, prin modificările la Codul Fiscal. Şi asta în condiţiile în care, chiar în septembrie, în Parlament, se va dezbate Legea Minelor. Finanţele vor să majoreze aproape toate redevenţele, doar ca să mai strângă nişte bani la buget. Dar, majorarea acestor taxe va conduce nu numai la încasări mai mari la marmură, de exemplu, ci şi la cărbune. Ceea ce va avea ca efect, pe de o parte, creşterea preţului electricităţii produse în termocentrale, dar şi creşterea datoriilor unor companii precum CNH şi SNLO.
Pe 29 iunie, Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor a hotărât să amâne pentru luna septembrie dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr.85/2003, pentru a reanaliza amendamentele şi punctul de vedere nefavorabil al MFP asupra amendamentelor referitoare la cuantumul redevenţelor. De asemenea, comisia vrea ca la şedinţă să fie prezent şi ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, pentru susţinerea punctului de vedere al ministerului. După ce Finanţele au publicat proiectul de modificare a Codului Fiscal, este evident de ce proiectul noii legi a minelor, care prevedea alte cuantumuri ale redevenţelor, a primit aviz negativ de la MFP.
Conform proiectului de Ordonanţă a Guvernului (OG), lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, art. XII prevede că “Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică …”. Reamintim, în perioada de vacanţă parlamentară, Guvernul are dreptul să aprobe ordonanţe, astfel că, prin modificările ce urmează a fi aprobate se va modifica, dintr-un foc, şi Codul Fiscal, dar şi Legea Minelor.
Conform proiectului de OG al Finanţelor, redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat reprezintă o cotă procentuală de 6% (n.r. – faţă de 4% în prezent) din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice.
Pentru substanţe nemetalifere, roci magmatice, roci metamorfice, calcar industrial şi de construcţii, dolomită, gresie, tuf industrial, argilă, marnă, loess, nisip şi pietriş, nisip, roci caolinoase, alabastru
industrial, piatră ponce, sienit nefelinic, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită, redevenţa propusă de Finanţe este de 0,80 euro, pe unitatea de producţie minieră,
Pentru pietrele ornamentale (bazalt, granit, alabastru, marmură etc), redevenţa este de 3,50, iar pentru săruri haloide – 1 euro. De asemenea, la apa minerală redevenţa creşte la 6 euro/1.000 litri.
În privinţa petrolului şi gazelor naturale, având în vedere contractul de privatizare a Petrom, care prevede că redevenţele rămân nemodificate până în anul 2014, se modifică doar redevenţele plătite de Conpet şi OilTerminal (care vor ajunge la o cotă de 15% din valoarea veniturilor brute realizate din aceste operaţiuni petroliere), precum şi cele pentru înmagazinarea gazelor naturale (care vor reprezenta o cotă de 5% din valoarea venitului brut realizat din această operaţiune).
Astfel, probabil cel mai afectate vor fi companiile care produc cărbune, în condiţiile în care acestea deja au datorii imense la stat.
Astfel, datoriile Companiei Naţionale a Huilei (CNH), cel mai mare datornic, au ajuns la 4,67 miliarde de lei, în creştere cu 13% faţă de nivelul înregistrat la finele lunii decembrie 2010. Un avans mare al datoriilor a fost înregistrat şi de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), ale cărei restanţe au urcat cu 71%, la 383 milioane de lei, şi au poziţionat compania pe locul cinci în clasamentul restanţierilor. Pe lângă aceste datorii, CNH mai are restanţe de 2,2 miliarde de lei la bugetul asigurărilor sociale, 0,2 miliarde lei – la şomaj şi 0,3 miliarde lei – la sănătate. SNLO are, în total, la aceste bugete, datorii restante de circa 180 milioane de lei.
Majorarea redevenţelor va avea un impact de circa un milion de euro, bani pe care CNH va trebui să-i plătească statului în plus faţă de ceea ce trebuie să plătească în prezent. Nu este prima decizie pe care o ia statul cu efect asupra lui însuşi. De exemplu, anul trecut a majorat cuantumul penalităţilor de întârziere, iar cel mai mare efect a fost asupra companiilor aflate tot în portofliul statului, precum CNH.
Astfel, bagându-şi nasul unde nu-i fierbe oala, precum în Legea Minelor, Ministerul Finanţelor nu reuşeşte decât să împovăreze şi mai mult companiile statului!
