Căldură de la Bruxelles

Sistemul de termoficare din Focşani va beneficia de fonduri comunitare pentru reabilitare, prin care emisiile poluante vor fi reduse semnificativ, astfel încât sănătatea populaţiei să se îmbunătăţească. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a semnat, pe 8 martie 2011, contractul de finanţare al proiectului ,,Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Focşani pentru perioada 2009-2028, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”, al cărui beneficiar este Municipiul Focşani.

Proiectul are o valoare totală de 35.421.900 de euro, fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din Fondul European de Coeziune în valoare de 17.710.950 de euro, finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat în valoare de 15.939.855 de euro, contribuţia financiară de la bugetul local urmând a fi de 1.771.095 de euro, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

Obiectivul general al acestui proiect constă în reducerea impactului negativ al emisiilor poluante şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică. Scopul este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în Focşani la nivelul anului 2014 şi asigurarea conformării cu obligaţiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare. Pe de altă parte, obiectivul strategic este de a asigura un sistem de încălzire urbană durabil, cu tarife suportabile pentru populaţia din municipiul Focşani.

Proiectul va permite scăderea emisiilor de bioxid de sulf, de oxizi de azot, precum şi a concentraţiilor emisiilor de pulberi, care, în prezent, depăşesc limita maximă admisă. De asemenea, proiectul va îmbunătăţi eficienţa energetică a sistemului de încălzire, inclusiv în ceea ce priveşte reţelele, prin reducerea pierderilor de căldură.

Perioada de implementare a proiectului este de 46 de luni, astfel încât acesta va fi finalizat în anul 2014.

Extrafinanţare pentru mediu

Acest proiect se desfăşoară în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, care este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punctul de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de aproximativ 1 miliard de euro.

Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la UE cu privire la protecţia mediului.

Totodată, programul vizeză reducerea decalajului existent între statele membre ale Uniunii Europene şi România cu privire la infrastructura de mediu. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectice specifice

Prin proiectele finanţate prin POS Mediu se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată (aproximativ 3,3 miliarde de euro, din care grant UE 2,8 miliarde de euro).

Se are în vedere dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe, până în 2015 (1,2 miliarde de euro, din care grant UE aproximativ un miliard de euro).

Un alt obiectiv se referă la reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi, până în 2015 (458 milioane de euro, din care grant UE 229 milioane de euro).

Alte proiecte vizează protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000 (215 milioane de euro, din care grant UE 172 milioane de euro), precum şi reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone, până în 2015 (329 milioane de euro, din care grant UE 270 milioane de euro).

Aceste obiective specifice se concretizează prin cinci axe prioritare, la care se adaugă cea de a şasea – asistenţă tehnică (174 milioane de euro, din care grant UE 130 milioane de euro).

Axa prioritară 3

Cea de-a treia axă prioritară a POS Mediu vizează “reducerea poluării şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor centralizate de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”. Statisticile arată că emisiile de poluanţi atmosferici provenind de la instalaţiile mari de ardere (IMA) care utilizează combustibili fosili şi care produc energie şi căldură (prin co-generare) au un impact semnificativ asupra mediului. Aceste instalaţii emit concentraţii ridicate de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, metale grele (care cauzează ploi acide şi presupun un risc enorm pentru sănătatea populaţiei, în special în marile zone industriale) şi gaze cu efect de seră, precum dioxid de carbon şi metan.

În 26 dintre cele mai mari localităţi din România, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice şi a apei calde pentru populaţie, dar şi principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizaţi în aceste instalaţii (cărbune, păcură).

România trebuie să depună, în continuare, eforturi considerabile pentru reducerea emisiilor de SO2 în vederea conformării cu cerinţele Protocolului de la Goteborg. Mai mult decât atât, până în 2013 trebuie înregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la IMA, în vederea conformării cu Directiva 2001/80/CE (o reducere de aproape 4 ori de la plafonul intermediar de 540.000 tone în 2007 la 148000 tone în 2013).