Activitatea Fondului pentru mediu va fi acaparată de proiectele publice restante, anul viitor nefiind anunțat niciun program dedicat persoanelor fizice. Mai mult, recent, într-un podcast, ministra Mediului a declarat că Fondul va fi folosit pentru finalizarea proiectelor de utilități publice care nu mai pot fi continuate cu finanțare PNRR, motiv pentru care nu mai rămân bani și pentru altceva, nici măcar pentru deja celebrul program Rabla. Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică, vineri, 31 octombrie, un proiect de OUG, care ar trebui să producă efecte de luni, 3 noiembrie, prin care proiecte de apă, canal și iluminat public vor continua, în condițiile în care, în august, Guvernul a oprit toate programele derulate de Administrația Fondului pentru Mediu. Mai puțin trei: Rabla pentru persoane fizice, instalarea de garduri electrice și o pârtie de schi de la Brașov, în total 250 milioane de lei. Nu se precizează, de exemplu, ce se întâmplă cu finanțarea ecologizării iazului de la Tăuții de Sus, unde, tot ministra Mediului, anunța alocarea a 23 de milioane din Fondul pentru mediu, ca să nu mai fie „otrăviți” oamenii din Maramureș din această cauză.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a pus în dezbatere publică, vineri, 31 octombrie, proiectul de OUG pentru completarea OUG nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul național de redresare și reziliență și din fonduri publice naționale. Prin această ordonanță, au fost suspendate toate procedurile privind evaluarea proiectelor și programelor, precum și toate proiectele și programele care urmau să fie de Administrația Fondului pentru Mediu. Decizia este valabilă până la sfârșitul anului.
Proiectul de OUG arată că, începând cu 3 noiembrie 2025, derulează Programul vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate, sesiunea demarată la data de 05.04.2024. Pentru acest lucru, se alocă 3 miliarde de lei credite de angajament, în limita bugetului 2025. Potrivit legislației promovate de AFM, în cadrul acestei sesiuni au fost depuse 201 proiecte în valoare de 3 miliarde de lei, ceea ce acoperă 200% bugetul alocat, de 1,5 miliarde de lei. Cererea a fost mare, iar bugetul a fost consumat într-o singură zi, pentru să statul urma să acopere 100% din valoarea eligibilă a proiectului. De un an și jumătate, AFM nu a publicat nimic legat de evoluția acestui program, astfel că nu se știe dacă cererile depuse s-au concretizat în contracte de finanțare și dacă vreunul dintre ipoteticele proiecte au început.
Proiectul de OUG nu precizează de ce se finanțează toate proiectele, în condițiile în care bugetul inițial era la jumătate. Pe de altă parte, se pune problema de ce AFM nu a făcut nimic într-un an și jumătate și se grăbește acum, cu mai puțin de 2 luni până la sfârșitul anului, ca să se apuce de treabă și să cheltuiască banii.
Nici banii nu prea ies la socoteală. Cele 201 proiecte valorau 3,062 miliarde de lei, iar Nota de fundamentare precizează că, „pentru Programul vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate sunt aprobate credite de angajament în valoare de 3.562.717 mii lei (n.r. – 3,562 miliarde de lei). În condițiile în care AFM nu a comunicat nimic, nu se știe de ce au crescut subvențiile cu o jumătate de miliard.
Buget cu ambiguități
Noul proiect de OUG promovează și finanțarea Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, pentru cele două sesiuni de depunere de proiecte de la sfârșitul anului 2025. Bugetul este „în limita a 631.500 mii lei (n.r. – 631,5 milioane de lei) credite de angajament pentru fiecare dintre sesiunile de înscriere demarate în 20.11.2024, respectiv 30.12.2024”, se arată în proiectul de OUG. La sfârșitul anului trecut, în cele două sesiuni organizate de AFM, au fost depuse 1.420 de cereri, cu o valoare totală de un miliard de lei; finanțarea statului era de 100% din valoarea eligibilă a proiectului. Nu se știe ce s-a întâmplat cu cererile depuse, pentru că AFM nu a comunicat nimic.
Nici Nota de fundamentare nu este mai explică și produce o și mai mare confuzie. „Pentru Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public sunt aprobate credite de angajament de 3.070.000 mii lei (n.r. – 3,070 miliarde de lei), susține Nota de fundamentare. De 3 ori mai mult decât bugetul inițial.
Anulare după aproape 2 ani
Poate că în privința Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, cu depunerea de cereri de finanțare în decembrie 2023, MMAP a luat o decizie oarecum firească. Programul a generat un real interes, în condițiile în care întreg bugetul de 596,5 milioane de lei a fost epuizat în 6 minute, timp în care au fost depuse 283 dosare de finanțare cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei. Numai că, de aproape 2 ani, nu s-a întâmplat nimic. După depunerea cererilor de finanțare era rândul AFM să „mute”.
De aceea, decizia de a anulare a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este oarecum firească. În proiectul de OUG se invocă noile prețuri la materialele de construcții, mult mai mari, ceea ce necesită o evaluare foarte atentă a programului. Acest lucru nu a împiedicat preluarea proiectelor demarate în cadrul PNRR și care au pierdut finanțarea pentru că nu au evoluat satisfăcător.
De altfel, în preambulul proiectului de OUG se precizează că este necesară „realocarea fondurilor disponibile către proiectele aflate deja în implementare și care au contracte de finanțare încheiate, dar nu se mai încadrează integral în alocările, țintele și jaloanele aferente PNRR – Componentele 1 și 3, coordonate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și Memorandumul aprobat privind finanțarea, din bugetul Fondului pentru mediu, a proiectelor cu un progres fizic de până la 30%, pentru care România are obligația de a continua investițiile, în vederea evitării riscului de penalități și al neîndeplinirii țintelor asumate prin directivele europene în domeniile apei și gestionării deșeurilor”.
Deciziile cuprinse în proiectul de OUG „vizează interesul public general şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată”, completează preambulul OUG.
