Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate la 2% şi respectiv 2,4%, faţă de 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, cum prognozase Executivul comunitar în luna mai, cu prilejul previziunilor de primăvară. Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8% în acest an, chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%. În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa. În plus, conform Bruxellesului, deficitul bugetar va depăşi ţinta asumată în 2015, urmând să ajungă la 2,8%.
Creşterea PIB-ului României ar urma să se redreseze după o diminuare în 2014, cauzată de reducerea investiţiilor. Inflaţia va creşte uşor, după o scădere accentuată în 2014, estimează Comisia Europeană.
Ritmul creşterii economiei româneşti a încetinit în ritm anual, de la 3,5% în 2013, la 2,4% în primul semestru din 2014, în principal ca urmare a încetinirii înregistrate în trimestrul doi. Consumul privat şi exporturile au reprezentat principalele motoare ale creşterii, în timp ce investiţiile au avut în continuare o contribuţie negativă. Ca rezultat, PIB-ul ar urma să crească la 2% în 2014.
În semestrul doi din 2014, îmbunătăţirea încrederii şi venitul disponibil mai ridicat ar urma să sprijine consumul. Majorarea investiţiilor ar urma să-şi recâştige avântul, susţinută de investiţiile din sectorul public şi privat, estimează Comisia Europeană.
Pe fondul redresării lente a zonei euro, creşterea economiei României se va accelera gradual la 2,4% în 2015 şi la 2,8% în 2016. Consumul privat va fi sprijinit de majorarea venitului disponibil, având în vedere o creştere încă dinamică a salariilor, inflaţia scăzută şi reducerea ratelor dobânzilor.
Majorarea creditării, care s-a contractat în ultimii doi ani, ar urma să se îmbunătăţească marginal, pe baza recentei redresări a creditării în monedă locală, a atenuării condiţiilor de creditare şi a încetinirii aşteptate în procesul de dezintermediere (deleveraging). Sporirea încrederii investitorilor, împreună cu neimpozitarea profitului reinvestit (din iulie 2014) şi reducerea contribuţiilor la asigurări sociale (de la 1 octombrie 2014) vor furniza, probabil, resurse suplimentare pentru majorarea investiţiilor, apreciază Comisia Europeană.
Exporturile de bunuri şi servicii au crescut semnificativ în primul semestru din 2014, depăşind aşteptările, cu un avans anual de 12,8%, în timp ce importurile au urcat cu 10,6%. Contribuţia exporturilor la avansul economiei ar urma să se atenueze în semestrul doi din 2014 .
Inflaţia s-a atenuat în prima jumătate a anului, ajungând în iunie la nivelul scăzut record de 0,9%, dar a urcat uşor în ultimele luni. Rata anuală a inflaţiei ar urma să se situeze la 1,5% în 2014, fiind mai redusă decât s-a estimat în primăvară, datorită recoltelor bune din agricultură, a întârzierii liberalizării preţului gazelor naturale, a preţului mai scăzut al ţiţeiului pe plan mondial. Rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 2,1% în 2015 şi la 2,7% în 2016, pe fondul redresării cererii pe plan intern, estimează Comisia Europeană.
Riscurile negative cu care se confruntă România includ un proces de deleveraging mai rapid decât se estima, impactul deteriorării suplimentare a tensiunilor geopolitice ce afectează încrederea şi perspectivele economice ale principalilor parteneri comerciali. În sens invers, se pot înregistra investiţii mai ridicate, ca urmare a absorbţiei peste aşteptări a fondurilor UE şi a cererii mai solide pe plan intern.
Evoluţiile pe piaţa forţei de muncă nu s-au modificat substanţial în primul semestru din 2014. Numărul angajaţilor a rămas neschimbat. În 2014, creşterea numărului de angajaţi ar urma să rămână sub nivelul din 2013. În 2015 şi 2016 situaţia se va redresa gradual, datorită avansului mai solid al economiei. Rata şomajului a scăzut de la 7,3% în decembrie 2013 la 7% în iunie 2014 şi ar urma să se stabilizeze în viitor.
Deficit mai mare în 2015
Dacă, în 2014, deficitul ar urma să scadă la 2,1% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2013, în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul bugetar să crească până la 2,8% din PIB, potrivit Bruxellesului.
„Pentru 2015, deficitul bugetar al României este prognozat să crească la 2,8% din PIB, plecând de la ipoteza că Guvernul nu va modifica politica fiscală… Prognoza include impactul pe întregul an al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, care va conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015. De asemenea, reducerea cu 0,5 puncte procentuale a taxei pe construcţiile speciale va avea un impact negativ asupra veniturilor estimat la 0,1% din PIB”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Pentru 2016, Executivul comunitar prognozează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,5% din PIB pe măsură ce veniturile se vor îmbunătăţi în linie cu perspectivele de creştere, plecând din nou de la ipoteza că Guvernul nu va modifica politica fiscală.
De asemenea, datoria guvernamentală a României ar urma să crească de la 37,9% din PIB în 2013 până la 41,1% din PIB în 2015, estimează Comisia Europeană.
