România este interesată să dezvolte proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar dimensiunea economică la care se poate angaja în acest moment nu poate depăşi 40% din acţiuni, a declarat ministrul demis al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Nicolae Bode (foto), într-o conferinţă de bilanţ.
“Noi, în acest moment, suntem acţionari cu 85%. În momentul în care noul Guvern va găsi parteneri, astfel încât statul să deţină 40% din acţiuni, iar restul să fie investiţi de către parteneri interni sau externi, atunci putem spune că acest proces poate fi încheiat cu succes. La Tarniţa-Lăpuşteşti este nevoie doar de schimbarea semnăturilor în echipa de negociere în vederea finalizării proiectului. Sper ca în termen, la 15 septembrie, la Cernavodă 3 şi 4, respectiv Tarniţa-Lăpuşteşti (tot în luna septembrie), să închidem obiectivul de etapă: în prima fază găsirea investitorului, în cea de-a doua – finalizarea proiectului”, a spus Bode.
Potrivit acestuia, atât la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, cât şi la Tarniţa-Lăpuşteşti problema majoră este legată de obţinerea finanţării.
“La Cernavodă, mai precis la unitatea 3 avem deja infrastructura creată aproximativ 20% şi respectiv 15% la unitatea 4, deci procesul este demarat. Eu, personal, am avut foarte multe întâlniri, nu vreau să dau numele societăţilor, dar au fost reprezentanţi din Canada, din Coreea”, a mai afirmat ministrul demis al Economiei.
De remarcat, reactoarele nucleare funcţionează pe tehnologie CANDU, inventată de canadienii de la AECL, aceeaşi tehnologie fiind preluată şi dezvoltată de coreeni. Compania de stat AECL a fost preluată de o companie canadiană privată, SNC Lavalin, care s-a arătat interesată să construiască reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
De cealaltă parte, consorţiului Korea Nuclear s-a arătat interesat de cele două unităţi nucleare. O delegaţie formată din reprezentanţi ai BKB CO. Ltd., DONG GWANG HEAVY TECH, HYUNDAI-ROTEM şi KEPCO-KPS s-a întâlnit la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut cu fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, în cadrul întrevederii reprezentanţii consorţiului exprimându-şi decizia fermă de a participa la proiect, prin achiziţionarea de acţiuni la compania de proiect EnergoNuclear SA şi prin investiţii în construirea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă.
Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă. Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.
Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia celor două unităţi au început în 2006. Potrivit planurilor de la acea dată ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. În 2009, termenele pentru începerea şi finalizarea lucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv 2016-2017, iar în 2011 autorităţile au anunţat că proiectul va fi finalizat în 2019.
Nuclearelectrica căută parteneri în aceste proiect, evaluat la 4 miliarde de euro, după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras la începutul anului 2011 din proiect. EnergoNuclear, controlată acum în proporţie de 84,65% de Nuclearelectrica, mai are în acţionariat pe Enel Investment Holding, cu 9,15%, şi ArcelorMittal Galaţi, care are o participaţie de 6,2% din capital.
În ceea ce priveşte contractele bilaterale din energie, Lucian Bode a declarat că au avut loc două runde de negocieri, după ce în decembrie 2011- februarie 2012, nefiind mulţumit de rezultatul negocierilor, a decis reluarea acestui proces, care trebuia să fie finalizat în aprilie.
“Mandatul Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica viza reducerea cantităţii de energie contractate, reducerea duratei acestor contracte şi creşterea preţului la care este furnizată energia prin cele zece contracte bilaterale la un preţ corect pentru România, aproape de cel la care se vinde energie pe piaţa liberă în acest moment. Am comunicat partenerilor noştri externi, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană că, până la finalizarea misiunii, vom face public rezultatul acestor negocieri. În mandate aveau, printre altele, stipulat şi faptul că aceste contracte trebuie să fie făcute publice şi aveau clauza de forţă majoră pe care Hidroelectrica o poate invoca în condiţii de hidraulicitate scăzută. Toate aceste elemente, întregul mandat, a fost dat echipei de negociere într-o consultare cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Pe de o parte au fost elemente de natură tehnico-economice impuse de noi şi de natură juridică impuse de Ministerul Justiţiei. Sper să fie statul român câştigător şi sper ca aceste renegocieri să ţină cont de declanşarea investigaţiilor de către Comisia Europeană sau Consiliul Concurenţei în primă fază“, a spus Bode.
