Acasă Analize Băncile vor amânarea aplicării OUG 114/2018

Băncile vor amânarea aplicării OUG 114/2018

de M G

O discuţie în cunoştinţă de cauză pe OUG 114/2018 nu mai este posibilă, din cauza lipsei de timp, astfel că, în cazul în care nu se renunţă la ordonanţă, ar fi de ales să se dea un timp necesar pentru a face evaluări obiective, a afirmat preşedintele executiv al Asociaţiei Române al Băncilor (ARB), Florin Dănescu. Potrivit unui studiu PwC, dacă taxa asupra băncilor introdusă de OUG 114 se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în 5 ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de 3 ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar, în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani.

„Pentru noi este clar că timpul este atât de scurt încât este insuficient pentru a avea o discuţie în cunoştinţă de cauză. Iată, noi nu ştim care este nivelul de discuţie acum şi că ar fi de ales, dacă nu se renunţă, să se dea un timp necesar pentru a face nişte evaluări obiective, care să ne cuprindă cumva şi pe noi în discuţie”, a spus Florin Dănescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a menţionat că cea mai bună decizie în cazul OUG 114 este renunţarea la aceasta.

„După aceste trei legi care au trecut prin Curtea Constituţională noi simţim, ca să folosesc un limbaj comunicaţional mai puţin economic, eu simt, de la Asociaţia Română a Băncilor, ca şi executiv, vorbesc în numele meu, că industria bancară s-a refugiat de un tsunami, de cele trei legi, undeva pe un munte şi a constatat că pe acest munte e un vulcan acum şi încercăm să fugim de acest foc”, a spus Florin Dănescu, potrivit Agerpres.

La rândul său, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB, a declarat că băncile nu au mai avut o altă întâlnire cu Ministerul Finanţelor Publice în afară de cea din februarie, dar că vor solicita una.

„Noi nu am avut o altă întâlnire în afară de cea din 27 februarie, întâlnire care a fost salutată de noi şi despre care noi, şi la momentul respectiv, dar şi în acest moment, spunem că a fost un prim pas de intrare într-un dialog normal. Am rămas în comunicare, în sensul că noi am stabilit atunci să avem o interacţiune la nivel de grup de lucru din partea Ministerului Finanţelor Publice, din partea noastră. Noi ştim în acelaşi timp că Ministerul lucrează împreună cu Banca Naţională ca să găsească o formulă”, a spus Sergiu Oprescu.

„Ce pot să spun este că după această conferinţă de presă o să solicităm Ministerului de Finanţe să avem o întâlnire, pentru că am văzut că există un document pe care dumneavoastră îl aveţi şi îl au şi cei care l-au elaborat şi vrem şi noi să vedem acest document într-o formă normală şi o să solicităm o întâlnire. Eu sunt convins că vom avea această întâlnire. Am rămas în comunicare în toată această perioadă. Acesta înseamnă că de fapt şi de drept nu am reuşit să ne întâlnim, nu am discutat la concret. Ce am făcut este să trimitem un punct de vedere al comunităţii bancare, punct de vedere care pleacă de la premisele pe care le-am împărtăşit cu dumneavoastră de la început. Premisele sunt: nu există o formulă de a creşte o industrie prin taxarea suplimentară a acelei industrii”, a menţionat Sergiu Oprescu.

El a dat un exemplu prin care propunea stabilirea unui coridor al taxei şi a menţionat că, dacă o bancă este într-o zonă de pierdere, atunci i se taxează capitalul, nu profitul.

„Noi credem că ordonanţa ar trebui să fie eliminată. Mai mult decât atât. Este evident pentru toată lumea că societatea recunoaşte că această ordonanţă are un cost. Eu am văzut luări de poziţie din toate segmentele societăţii de la antreprenori, de la asociaţii profesionale, din toate segmentele societăţii. Presa, dumneavoastră, aţi fost unul dintre principalele canale de comunicare pe segmentul respectiv. Acum ce ne aşteptăm este ca lumea să recunoască că, de fapt, există un cost politic de a nu retrage ordonanţa. Că toată lumea îşi imaginează că există un cost politic în a retrage ordonanţa. S-ar putea deja, la acest moment, să fie în zona în care există un cost politic în a nu retrage ordonanţa”, a mai spus Sergiu Oprescu.

Reamintim, la sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%.

România, cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE

România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, cu o valoare de 25,7% în 2018, de 3 ori mai mică decât media UE, conform unui studiu realizat de PwC România pentru ARB şi prezentat de Bogdan Belciu, partener Servicii de consultanţă în afaceri şi management PwC România.

Potrivit studiului, România se situează sub media UE de 83% în ceea ce priveşte intermedierea financiară, dar şi sub cea a ţărilor cu economii emergente (precum Polonia şi Cehia – 52%, Bulgaria 51%). Intermedierea financiară a scăzut la 26,4% în 2017, de la o medie de aproximativ 39% în anii 2010- 2011. În acelaşi timp, ratele ROBOR la 3 şi 6 luni au înregistrat un trend descrescător, revenind pe creştere începând cu 2017, în rezonanţă cu evoluţia inflaţiei. Deşi ratele scăzute ale dobânzilor ar fi trebuit să impulsioneze creditarea, intermedierea financiară s-a aflat într-un continuu trend descrescător.

Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanţi fiind volatilitatea cadrului legislativ şi situaţia economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate şi lichidate în declin). La descreşterea intermedierii financiare a contribuit, de asemenea, şi procesul de curăţare a bilanţurilor de credite neperformante demarat de instituţiile bancare în perioada imediat următoare crizei.

Studiul menţionează că relaţia dintre sectorul financiar şi creşterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. Plecând de la o analiză a 80 de ţari, pe durata a 30 de ani, aceste studii demonstrează că intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Astfel, s-a demonstrat că nivelul dezvoltării şi intermedierii financiare este puternic asociat cu creşterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fizic şi cu îmbunătăţirea eficienţei cu care economiile folosesc capitalul.

Rolul investiţiilor în creşterea economică din România a tot scăzut

Cercetarea arată că productivitatea scăzută din România (59% din media UE), gradul mic de automatizare (20% din media globala), precum şi cheltuielile scăzute în domeniul cercetării – dezvoltării (25% din media UE) accentuează nevoia acută de investiţii în România.

Din analiza structurii PIB-ului, se remarcă faptul că, în ultimii 10 ani, rolul investiţiilor în creşterea economică a fost în scădere cu 10 puncte procentuale, România având una dintre cele mai scăzute activităţi de investiţii din UE (doar 68% dintre firme au investit în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE).

Conform studiului, finanţarea prin piaţa de capital se realizează fie prin intermediul pieţei reglementate (bursa de valori), fie prin plasamente efectuate de către fondurile de investiţii („private equity” sau „venture capital”). Comparativ cu alte state europene, în România, piaţa de capital nu deţine un procent semnificativ în finanţarea companiilor. Mai mult, din analiza distribuţiei activelor în cadrul sectorului financiar din România, se observă faptul că instituţiile de credit deţin o pondere semnificativă. Prin urmare, creditul bancar reprezintă alternativa viabilă în ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor.

Deşi potenţialul de creditare există în economie, doar 8% din structura de finanţare a firmelor provine din credite interne.

Realizatorii studiului susţin că, începând cu anul 2012, băncile au demarat un proces amplu de curăţare a bilanţurilor de creditele neperformante, în condiţiile în care România avea una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din UE. Obiectivul acestui proces a avut în vedere crearea premiselor relansării creditării pe fundamente sănătoase, în scopul realizării unei dezvoltări economice durabile.

Potrivit studiului, rata dobânzii la credite este influenţată atât de factori endogeni, reprezentaţi de modul de operare al băncilor ca şi intermediar financiar (costul finanţării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate şi costurile operaţionale), cât şi de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală, şi de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creşteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice, care pun presiuni pe costul riscului. Ponderea costului riscului în total dobândă reflectă ultimii 4 ani, când rata creditelor neperformante a scăzut puternic de la 13,5% în 2015 la 4,9% la sfârşitul lui 2018. Media pe ultimii 10 ani s-a menţinut, în schimb, peste 13%.

Pierderile cauzate băncilor de aplicarea OUG 114 timp de trei ani s-ar putea recupera în 16 ani

Potrivit studiului, noile reglementări pot genera pierderi suplimentare la nivelul sectorului bancar şi, implicit, la nivelul economiei reale, prin scăderea şi mai accentuată a intermedierii financiare.

Studiul menţionează că Ordonanţa cu privire la taxa pe activele bancare, OUG 114/2018, respectiv Capitolul IV din proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, poate produce efecte negative atât asupra instituţiilor bancare, cât şi a economiei în general. Cuantumul taxei la nivelul anului 2019 ar fi de 1,2% (având în vedere media ratelor ROBOR la 3 şi 6 luni pe ultimul trimestru din anul 2018). Dacă luăm în considerare activele financiare ale sistemului bancar la sfârşitul anului 2018 (estimate la aproximativ 438 miliarde lei, conform datelor BNR), suma pe care ar trebui s-o plătească băncile s-ar ridica la aproximativ 5,3 miliarde lei. Media profitului net în sistemul bancar, în ultimii 4 ani (perioada în care s-a înregistrat profit) a fost de aproximativ 5,5 miliarde lei, iar media activelor financiare a fost de aproximativ 334 miliarde lei.

Realizatorii cercetării precizează că, în ipoteza în care se menţin constante aceste niveluri ale profitului şi activelor financiare, în funcţie de perioada în care taxa rămâne în vigoare, perioada în care băncile pot recupera pierderea suferită creşte exponenţial.

Astfel, dacă taxa se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în 5 ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de 3 ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar, în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani. Dacă profitul băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens.

Conform studiului, în ultimii 5 ani s-au adoptat aproximativ 50 de legi noi, care au sporit nivelul de impredictibilitate al mediului economic şi au crescut riscul perceput de investitori. Alţi factori, cum ar fi nivelul redus de automatizare şi digitalizare, educaţia financiară şi costurile creditării, influenţează negativ creditarea.

Studiul arată că, pentru depăşirea blocajelor, un set de măsuri poate fi implementat într-un orizont de timp de până la 4 ani. Astfel, este nevoie de menţinerea unui cadru legislativ stabil; facilitarea unei mai bune interacţiuni între bancă şi clienţi prin intermediul automatizării şi a tehnologiilor digitale; dezvoltarea nivelului de educaţie financiară; un program public care susţine intermedierea financiara prin garanţii şi co-finanţare; stimularea investiţiilor.

În scopul determinării impactului economic direct al creditării, realizatorii studiului au simulat legătura între oferta de creditare, activitatea investiţională şi perspectivele de creştere economică pe termen lung ale economiei României. În condiţiile creşterii nivelului intermedierii financiare până la 40%, nivelul maxim atins în 2010, se estimează un surplus potenţial de 167 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o medie anuală de 33,4 miliarde lei, care ar putea dubla bugetul pentru educaţie din anul 2019.

din aceeasi categorie