Economiile emergente din Europa se redresează, dar este puţin probabil să revină curând la ratele ridicate de creştere din trecut, deoarece băncile din Europa Occidentală, care altădată inundau regiunea cu capital, acum se axează pe pieţele lor interne, a declarat reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru Europa Centrală şi de Est, James Roaf, într-un interviu acordat Reuters, transmite Agerpres.
Există riscul ca băncile să accelereze retragerea de capital, în special din economiile mai slabe, ceea ce ar afecta redresarea, avertizează oficialul FMI. Instituţia urmează să prezinte un raport privind situaţia din regiune în 17 octombrie.
“Ne aşteptăm ca aproape toate statele din regiune să înregistreze o creştere mai solidă anul viitor. Tema generală este că redresarea va avea un ritm mai lent decât înainte … cu vulnerabilităţi semnificative”, a declarat reprezentantul FMI pentru Europa Centrală şi de Est.
În anii dinaintea crizei, statele din Europa Centrală şi de Est (CEE) au înregistrat ritmuri solide de creştere, iar regiunea înglobează un amestec divers de economii, printre care puternica Polonie şi state mai vulnerabile, cum ar fi Serbia şi Slovenia, care ar putea avea nevoie de ajutorul zonei euro pentru salvarea băncilor sale.
Băncile din Europa Occidentală, care domină sectorul financiar din Europa Centrală şi de Est, au acordat, în trecut, finanţare masivă regiunii, pentru stimularea creşterii.
Dar, din cauza presiunilor autorităţilor de reglementare privind majorarea capitalului, multe şi-au redus activitatea în Europa emergentă, iar, în primul trimestru, au accelerat retragerile de fonduri din regiune.
“Procesul de deleveraging (n.r. – dezintermediere) continuă şi există riscul să accelereze din nou”, a avertizat britanicul James Roaf, adăugând că statele din Sud-Estul Europei se confruntă cu cele mai mari riscuri.
Referindu-se la Polonia, cea mai mare economie a regiunii, oficialul FMI a anunţat că, în curând, instituţia va revizui în creştere estimările privind evoluţia economiei în 2014, la aproximativ 2,5%, de la 2,2% în prezent, datorită majorării investiţiilor şi a exporturilor.
Reformele structurale necesare atragerii investitorilor ar putea accelera creşterea economiei, dar unele state din regiune trebuie să lucreze mai mult în acest sens, a afirmat James Roaf. Potenţialele rate de creştere mai lente în regiune sunt, în special, rezultatul avansului mai lent din Europa Occidentală şi reducerii fluxului de investiţii.
Creşterea mai lentă generează mai multe probleme, printre care majorarea ratei şomajului. Şi, de asemenea, probleme fiscale”, a avertizat reprezentantul FMI.
Băncile din Europa Occidentală au accelerat retragerea fondurilor de la subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est în primul trimestru din 2013, o evoluţie care ar putea ameninţa stabilitatea financiară şi economică în regiune, potrivit unui raport publicat în iulie şi intitulat “Deleveraging Monitor”.
În perioada ianuarie-martie, instituţiile de creditare care îşi raportează datele la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) şi-au redus cu 0,7% din PIB poziţiile externe în Europa emergentă (excluzând Rusia şi Turcia), faţă de 0,2% în ultimul trimestru din 2012.
Raportul a fost trimis de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a fost redactat de un comitet al “Iniţiativei Viena”. Pentru a preveni un proces dezordonat de deleveraging al băncilor din Europe Occidentală prezente în Europa Centrală şi de Est, BERD a sprijinit “Iniţiativa Viena”, creată la începutul anului 2009 de băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondiala, BERD, Banca Europeana pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocata de falimentul Lehman Brothers.
Multe bănci din Europa de Est sunt deţinute parţial sau integral de instituţii de creditare din Europa Occidentală, care trebuie să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare şi pentru a-şi repara bilanţurile, afectate de criza datoriilor din zona euro. Temerile că aceste bănci se vor retrage pe pieţele lor interne au afectat semnificativ economiile din Europa emergentă.
Studiul arată că instituţiile de creditare şi-au redus fondurile cu până la 5,5% din PIB de la mijlocul lui 2011. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Ungaria (23% din PIB) şi Slovenia (17% din PIB). În primul trimestru din 2013 a continuat procesul de deleveraging (dezintermediere) în aceste state, precum şi în Croaţia, Letonia, Lituania, România şi Ucraina.
“Există temeri că deteriorarea încrederii pieţelor faţă de statele emergente, care a început în mai, ar putea intensifica ritmul retragerii fondurilor. Rămâne extrem de importantă monitorizarea atentă a procesului de deleveraging şi a riscurilor sistemice din regiune”, se arată în raport.
