Banca Elveţiei estimează că va raporta pentru anul trecut o pierdere de 23 miliarde franci (23,05 miliarde dolari), cea mai mare din istoria instituţiei, ca urmare a încercărilor de a tempera întărirea francului, în contextul renunţării în ianuarie la plafonul de 1,2 franci pentru un euro.
O pierdere de 23 de miliarde de franci ar fi cea mai mare înregistrată de banca centrală de la înfiinţarea acesteia în 1907, scrie Agerpres.
Un rezultat negativ de asemenea amploare creşte presiunea asupra preşedintelui instituţiei, Thomas Jordan, criticat deja puternic de industriaşii elveţieni, îngrijoraţi că întărirea monedei afectează exporturile ţării, potrivit publicaţiei americane Wall Street Journal.
Francul, tranzacţionat în prezent la 1,0855 franci/euro, reprezintă un plasament atractiv pentru investitorii în căutare de siguranţă. Mişcarea francului a fost amplificată şi de o depreciere semnificativă a euro, în contextul programului de achiziţie de obligaţiuni lansat de Banca Centrală Europeană.
Rezervele valutare totale s-au situat anul trecut la 587 miliarde de franci. La finele lunii septembrie, deţinerile de euro reprezentau 42% din rezervele de valută ale Băncii Elveţiei, iar cele în dolari aveau o pondere de 33%.
„O pierdere mare era de aşteptat, având în vedere volatilitatea ridicată de anul trecut. Astfel de pierderi pun, însă, presiune pe bancheri, care au nevoie de sprijinul populaţiei pentru a-şi păstra independenţa”, a declarat Karsten Junius, economistul şef al băncii J Safra Sarasin.
Banca centrală va face apel la rezerve pentru a plăti un dividend de 15 franci pe acţiune şi va face şi plata obişnuită de 1 miliard de franci către guvern şi cantoane. După aceste plăţi, rezervele Băncii Elveţiei vor coborî de la 27,5 miliarde de franci la 2 miliarde de franci.
