Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), împreună cu Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME) au organizat masa rotundă cu participare internaţională “Captarea şi Stocarea Dioxidului de Carbon – orizont 2020”. Temele abordate de către reprezentanţii unor prestigioase organisme internaţionale – Maurice Hanegraaf, Global CCS Institute, şi Justine Garrett, Agenţia Internaţională pentru Energie, au vizat aspecte importante referitoare la încadrarea proiectului demonstrativ GETICA CCS, promovat de România, în contextul global şi european, cadrul instituţional şi legislativ, alte proiecte demonstrative privind captarea şi stocarea CO2 (CCS) candidate la competiţia europeană NER 300.
Evenimentul a reprezentat o bună oportunitate pentru prezentarea stadiului promovării tehnologiei CCS la nivel mondial şi european în plan legislativ, tehnic, dar şi al nivelului de informare şi conştientizare în rândul comunităţilor locale, prezentarea tehnologiilor de captare şi stocare CO2 folosite de companii de prestigiu în domeniu, prezentarea aspectelor legate de managementul riscurilor tehnice şi non-tehnice ale implementării tehnologiei CCS, prezentarea progresului României în domeniul instituţional şi legislativ CCS, precum şi prezentarea stadiului dezvoltării proiectului demonstrativ GETICA CCS.
Captarea şi stocarea geologică a carbonului reprezintă una dintre tehnologiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în consecinţă, a efectelor schimbărilor climatice, soluţie complementară dezvoltării surselor de energie regenerabilă şi creşterii eficienţei energetice.
Dezvoltarea şi punerea în funcţiune a unui proiect demonstrativ CCS în Romania va contribui, printre altele, la respectarea obligaţiilor asumate privind atingerea ţintelor naţionale de reducere a CO2, câştigarea timpului necesar pentru implementarea surselor de energie regenerabilă la scară comercială, creşterea securităţii energetice prin consumul resurselor autohtone versus dependenţa de importul de gaze naturale, oportunitatea dezvoltării de noi centrale termoelectrice performante utilizând cărbunele autohton, dar şi menţinerea în exploatare a centralelor termoelectrice existente retehnologizate, inclusiv a exploatărilor miniere aferente, crearea de noi locuri de muncă în toate etapele de dezvoltare – proiectare, constructie, exploatare & mentenanţă şi monitorizare.
GETICA CCS are posibilitatea să acceseze un grant de la Comisia Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, reprezentând 50% din costul relevant (estimat la circa un miliard de euro), dacă va fi declarat proiect câştigător în cadrul competiţiei NER 300.
UE, lider la captare şi stocare
La nivel european a fost înfiinţată o platformă tehnologică pentru centrale termoelectrice pe combustibili fosili cu emisii zero (Zero Emissions Platform – ZEP). ZEP este consultantul UE pe probleme de cercetare, experimentare şi implementare a tehnologiei CCS. Graeme Sweeney, preşedinte al ZEP, (vicepreşedinte Executiv, CO2, Shell) şi Frederic Hauge, vicepreşedinte ZEP (director general, fundaţia Bellona) au declarat că UE dispune de un fond în valoare de 5 miliarde de euro (NER 300), ca parte a EETS (Schema Europeană de Comercializare a Emisiilor).
Cu trei ani în urmă, UE promitea să devină un lider în captarea şi stocarea CO2 (CCS), o tehnologie care reţine dioxidul de carbon din centrale termoelectrice, rafinării şi alte instalaţii industriale, pentru ca apoi să-l stocheze adânc în pământ. Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) calculase că tehnologia CCS va contribui cu diminuarea a 20% din cantitatea de CO2 necesar a fi redusă până în anul 2050 şi jumătate din toată reducerea de CO2 până în 2100. AIE a afirmat, de asemenea că, fără CCS, costul reducerii efectelor schimbărilor climatice ar fi mai mare cu 70%.
UE şi-a stabilit o ţintă de 10-12 proiecte comerciale CCS în funcţiune peste tot în Europa până în anul 2015, ceea ce reprezintă un efort extraordinar, dat fiind faptul că astăzi nicăieri în lume nu există astfel de instalaţii în funcţiune.
Conform reprezentanţilor ZEP, programul de finanţare NER 300 pentru CCS este unul important, dar, pentru a fi impulsionată această tehnologie vitală, este necesară angajarea unor fonduri suplimentare. Proiectele demonstrative CCS nu vor genera un profit mulţumitor, astfel că este necesară intervenţia şi sprijinul statelor membre UE pentru trecerea acestei tehnologii de la scară experimentală la cea comercială.
