Într-o analiză a Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA) sunt prezentate avantajele utilizării surselor regenerabile de energie (E-SRE). Conform raportului, anul trecut, România a instalat 955 MW, ceea ce reprezintă 8% din totalul noilor capacităţi eoliene instalate la nivel european în 2012. La data de 15 aprilie 2013, România avea o capacitate eoliană instalată de 2.200 MW. De remarcat, dacă la sfârşitul anului 2011 erau instalaţi 1.233 MW din E-SRE, la sfârşitul lunii martie 2013 capacităţile instalate erau mai mult decât duble, ajungând la 2.677 MW. La sfârşitul anului 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România avea instalaţi aproape 47 MW din surse regenerabile de energie.
Reamintim, în anul 1997 a fost semnat Protocolul de la Kyoto la Convenţia – Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, care prevede limitarea cantitativă şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul promovării unei dezvoltări durabile din partea celor 160 de state semnatare ale convenţiei. Plecând de la acest Protocol, Uniunea Europană a dezvoltat o întreagă schemă legislativă, menită să conducă la scăderea poluării. În acelaşi sens, Bruxelles-ul a adoptat pachetul legislativ „Energie – Schimbări climatice” (mai cunoscut sub denumirea „20-20-20”), prin care, până în anul 2020, ţările membre UE trebuie să-şi reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, să crească eficienţa energetică cu 20% şi să utilizeze 20% din energie din surse regenerabile. Pentru a răspunde cerinţelor UE, România a adoptat Legea 220/2008 privind promovarea surselor regenerabile de energie. Conform actului normativ, susţinerea E-SRE se face prin certificate verzi (CV), de la 0,5 până la 6 CV (în funcţie de tehnologia utilizată), ce pot fi tranzacţionate la preţuri între 27 şi 55 euro/CV. De asemenea, legea prevede cote obligatorii, pe care furnizorii de electricitate trebuie să le achiziţioneze, iar consumatorii să le plătească. Anul acesta, de exemplu, 14% din energia consumată trebuie să provină din surse regenerabile.
Probleme cu regenerabilele
Problemele de-abia acum încep. Susţinerea energiilor verzi, prin această schemă, care se aplică timp de 15 ani, costă aproximativ 10 miliarde de euro, bani ce trebuie plătiţi de către consumatori, industriali şi casnici. Deja facturile pentru populaţie au crescut, de la începutul anului, cu 4%, ca urmare a introducerii certificatelor verzi, iar consumatorii industriali se plâng că, din cauza condiţionalităţilor de mediu, costurile de producţie se majorează foarte mult, ceea ce face necompetitive produsele româneşti nu numai pe piaţa externă, dar şi pe piaţa locală, ceea ce, în final, conduce la falimentul companiilor româneşti. De exemplu, China şi SUA nu au astfel de condiţionalităţi de mediu, astfel încât preţul produselor lor este mult mai competitiv.
De cealalată parte, investitorii atrag atenţia asupra avantajelor prezentate de sursele regenerabile de energie. În analiza RWEA sunt precizate câteva dintre avantajele E-SRE: dezvoltare economică locală prin crearea de noi locuri de muncă în zone sărace unde parcurile eoliene sunt construite, încheierea de contracte de furnizare servicii pentru firmele locale, bani în plus la bugetele locale, care sunt folosiţi în beneficiul comunităţii locale, dezvoltarea infrastructurii locale. Alte avantaje se referăla independenţa energetică a ţării, premisele crescute pentru exportul de energie electrică şi alinierea României la standardele internaţionale. Printre cele mai importante avantaje relevate de RWEA se numără diminuarea poluării (ţinând cont că România deţine 5 dintre 20 cele mai poluante centrale pe cărbune din Europa – Turceni, Rovinari, Işalniţa, Mintia, Halânga), scăderea costurilor legate de protecţia mediului şi creşterea factorului sănătate şi a calităţii vieţii pentru români.
De altfel, aceste „externalităţi”, precum costurile de sănătate, par să fie unele dintre cele mai importante avantaje ale utilizării E-SRE.
Potrivit unui raport ”Facturile de sănătate neachitate: Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbune” publicat de Alianţa pentru Sănătate şi Mediu (HEAL) şi citat de RWEA, România este depăşită doar de Polonia în ceea ce priveşte cantitatea de noxe eliberate în atmosferă de coşurile centralelor pe cărbune.
Cele mai recente date incluse în raportul HEAL arată că, la nivelul UE, acest factor de poluare este responsabil an de an pentru 18.200 de morţi premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 4 milioane de zile de lucru pierdute.
„În termeni economici, nota de plată a arderii cărbunelui în Europa este de circa 42,8 miliarde euro pe an. Aceste costuri sunt asociate în mare parte cu afecţiunile respiratorii şi cardiovasculare, boli cronice cu una dintre cele mai mari incidenţe în Europa. În unele state europene, sunt chiar principala cauză de deces – aproximativ 40% din totalul deceselor, adică circa 2 milioane de decese pe an. În fapt, cumulat, centralele pe cărbune din Polonia, România şi Germania contribuie cu mai mult de jumătate din impactul negativ total al acestor instalaţii asupra sănătăţii umane”, se mai arată în analiza RWEA.
De menţionat, un impact negativ extrem de important asupra sănătăţii populaţiei îl au noxele emise de autovehicule, dar acestea nu sunt prezentate în analize.
Sursele convenţionale de energie pe sfârşite
„Resursele de producere a energiei din surse convenţionale ale lumii sunt finite. Ultimele date şi studii de profil indică faptul că România ar mai avea zăcăminte doar pentru următorii 15 ani. Rezervele sigure de ţiţei ale României sunt de 54,8 milioane de tone, ceea ce ar ajunge pentru următorii 15 ani (la nivelul de producţie din 2010), iar cele de gaze naturale sunt de 109,2 miliarde de metri cubi gaze, potrivit unor date ale Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), chiar dacă resursele geologice ale ţării sunt mult mai mari, însă nu pot fi exploatate cu tehnologiile existente. Putem amâna folosirea surselor nepoluante de energie şi putem lua în considerare astfel de alternative pe ultima sută de metri, dar costurile vor fi infinit mai mai mari. Putem, de asemenea, gestiona o tranziţie lină de la surse convenţionale spre energie regenerabilă, construind în timp, cu un minim efort comun al tuturor beneficiarilor implicaţi, o capacitate solidă de energie regenerabilă, care să poată acoperi cât mai mult din necesarul de energie la nivel naţional, fără ca întreaga economie să sufere la momentul schimbului inevitabil de la energie convenţională, la energie regenerabilă. Altfel spus, dacă nu suntem dispuşi să plătim acum puţin mai mult, vom plăti mult mai mult în viitor”, se mai arată în analiza RWEA.
Un alt avantaj prezentat de RWEA se referă la preţul electricităţii. „Pe măsură ce echipamentele se amortizează şi, având în vedere că nu sunt costuri de combustibil, energia regenerabilă duce la scăderea preţului energiei. Spre exemplu, în ţările cu o pondere importantă de energie regenerabilă în consumul total brut de energie electrică, precum Danemarca, Germania, Spania, preţul energiei pe pieţele de tranzacţionare este extrem de competitiv, ajungând uneori şi la valori negative, cu beneficii importante pentru consumatorii industriali (Danemarca, Spania) (n.r. – subvenţiile acordate de către ţările europene pentru energia regenerabilă, de la tarif fix, la certificate verzi, se acordă pentru energia produsă şi livrată în sistemul energetic; astfel, pentru a încasa subvenţiile, producătorii de E-SRE sunt dispuşi să vândă electricitatea cu „zero euro” sau chiar sub „0”, pentru a încasa subvenţiile – vânzând sub „0 euro”, producătorii sunt dispuşi să renunţe chiar şi la o parte din subvenţii). În România, instalarea a 2.000 de MW de energie regenerabilă (E-RES) a atras după sine o scădere cu 20% a preţului energiei pe piata OPCOM, pe parcursul unui an de zile. Pe măsură ce ponderea E-RES în consumul total brut de energie devine tot mai mare, această tendinţă de scădere a preţului energiei pe piaţă se va accentua”, se mai arată în analiza RWEA.
De altfel, România are unul dintre cele mai mici preţuri la electricitate. La consumatorii casnici (care plăteau, la 27 noiembrie 2012, conform www.energy.eu, 0,10721 euro/kWh), românii erau depăşiţi de Bulgaria (0,08406 euro/kWh) şi Estonia (0,10615 euro/kWh), în timp ce pentru consumatorii industriali (0,07348 euro/kWh) doar bulgarii plăteau mai puţin (0,06326 euro/kWh). Reamintim, de la începutul anului 2013, preţul electricităţii s-a majorat pentru consumatorii casnici cu 10%, 4% fiind reprezentat de influenţa certificatelor verzi.
Conflict cu „convenţionalii”
„Există o percepţie falsă despre acest conflict. Energia eoliană este intermitentă (nu funcționează în bandă) şi, pentru a funcţiona, are nevoie de alte surse de energie, care să echilibreze sistemul şi cu care funcţionează în completare, nicidecum împotriva acestora. Implicit, centralele convenţionale sunt şi ele încurajate să fie mai flexibile şi mai competitive”, se mai arată în analiza RWEA.
„Eolienii” cred că cel mai potrivit ar fi fost ca legea energiei regenerabile să fi venit la pachet cu o lege pentru creşterea eficienţei energetice la marii consumatori industriali, dat fiind că industria românească a rămas una energofagă. „După cum se ştie, România are cel mai scăzut nivel de eficienţă energetică la nivel european. Potrivit analiştilor PwC, România pierde an de an între 4,9 şi 7,4 miliarde de euro (între 4 şi 6% din PIB) din cauza eficienţei energetice scăzute. Spre exemplu, pierderile în reţeaua de distribuţie a electricităţii sunt de circa 16%, mult peste normele UE, care prevăd pierderi de 3%. În cazul energiei termice, pierderile se ridică la 30-40%, ceea ce înseamnă pierderi anuale de aproape 1,3 miliarde de euro. La rândul lor, utilizatorii finali pot contribui la eficienţa consumului, ceea ce are un potenţial de 2-3 miliarde de euro anual.
Comments are closed.