Solul românesc dispune de resurse naturale enorme. Pe lângă petrol, gaz şi cupru, aici se găsesc şi cele mai mari zăcăminte de aur şi argint ale Europei, arată cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, într-un articol dedicat potenţialului economic al României, preluat de Agerpres.
Cotidianul austriac porneşte în analiza sa de la un istoric al exploatării petroliere din România. Bucureştiul secolului al XIX-lea nu a devenit întâmplător prima capitală cu un sistem extins de iluminare stradală. Acest lucru a fost facilitat de industria petrolieră, care se dezvolta în jurul rafinăriilor din oraşul Ploieşti. Acesta a fost Dallas-ul epocii industriale timpurii, notează Wirtschaftsblatt.
La Ploieşti se ridica în jurul anului 1850 prima rafinărie modernă de petrol din Europa. Petrolul extras aici a fost folosit, mai apoi, pentru iluminarea stradală a capitalei Bucureşti. În 1861, se extrăgeau deja, zilnic, 3.000 de tone de ţiţei, la o adâncime de 150 de metri sub pământ (n.r. – distileria de ţiţei, “găzăria”, realizată de Teodor Mehedinţeanu, în 1857, la Râfov, lângă Ploieşti, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc; această rafinărie a obţinut, în baza unui contract încheiat în octombrie 1856 între Teodor Mehedinţeanu şi Primăria Bucureştilor, dreptul exclusiv de a aproviziona iluminatul Capitalei muntene, primul oraş iluminat cu gaz lampant din lume; în statistica mondială a anului 1857, România apare înregistrată cu 1.977 barili de ţiţei, fiind, de altfel, singura ţară din lume care are o astfel de statistică pentru anii 1857 şi 1858 – SUA apar în statistici abia în 1859).
Locurile care, cu ceva vreme în urmă, păreau să fie simple terenuri de joacă, devin acum pietre de hotar în producţia de petrol, mai arată publicaţia austriacă. În 2011, în România s-au extras 4 milioane tone de petrol şi 11,16 miliarde metri cubi de gaz. Apogeul producţiei de gaz şi petrol însă a fost atins în anii ’70 (n.r. – vârful de producţie s-a înregistrat în anul 1976, când s-au extras 14,7 milioane tone de petrol şi 29,8 miliarde mc de gaze).
După revoluţie, în 1997, a fost înfiinţată compania de stat Petrom, iar, în 2004, OMV a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom. OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participaţie de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din acţiuni, iar 6,21% din titluri aparţin acţionarilor minoritari.
Cu un profit de aproximativ 900 de milioane de euro în 2011, Petrom a realizat cel mai mare câştig economic din România.
Subiect contestat la Roşia Montană
În vestul ţării, în judeţul Alba, în munţii Apuseni, se află cele mai mari zăcăminte de aur şi argint ale Europei, scrie Wirtschaftsblatt. Exploatarea auriferă rămâne, însă, un subiect contestat.
Reluarea exploatării a fost stabilită de Guvernul român în 1997. Atunci s-a înfiinţat şi compania RMGC (Roşia Montană Gold Corporation), în care acţionari sunt firma canadiană Gabriel Resources (deţinător a 80,46% din totalul acţiunilor), compania minieră de stat Minvest Deva (19,31%) şi alţi acţionari minoritari (0,23%). Aici ar trebui să se extragă circa 300 de tone de aur şi 700 de tone de argint. Proiectul este, însă, unul dintre cele mai controversate proiecte de investiţii din România post-comunistă. Asociaţiile de mediu se opun vehement exploatării, întrucât proiectul va consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă, prin cianurare, din Europa. Potrivit Greenpeace, aici urmează să se folosească, anual, 5.000 de tone de cianuri. Catastrofa de la Baia Mare, care a avut loc în urmă cu un deceniu, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei, provocând moartea a 1.200 tone de peşte şi contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni, rămâne încă vie în memoria multora.
Noul Guvern de la Bucureşti a criticat proiectul Roşia Montană şi pare mai puţin dispus să demareze exploatarea decât conducerea precedentă.
Un proiect la fel de controversat este reprezentat de vânzarea uneia dintre cele mai mari mine de cupru ale Europei – Cupru Min SA Abrud (centru-vest). În 26 martie, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min, la preţul de 200,772 milioane euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.
Strategia de privatizare a societăţii Cupru Min a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern, iar privatizarea a fost cuprinsă ca angajament în Scrisoarea de Intenţie în cadrul Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.
