Piața lemnului ar fi mult mai organizată și transparentă dacă ar funcționa și o bursă a lemnului, este de părere Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor – ASFOR. Demersuri s-au făcut, dar mai este de lucru pentru a pune la punct o astfel de construcție. Muscă își pune nădejdea în Planul Național de Relansare și Reziliență, care ar putea asigura finanțarea proiectului. Între timp, ASFOR a avut grijă să creeze o marcă, „Lemn Românesc”, prin care se certifică faptul că lemnul cu această marcă chiar este românesc, recoltat și valorificat în condiții corecte și legale. Nu de alta, dar lemnul românesc pentru construcții, de exemplu, este mult mai bun decât mai tot ce se găsește în Europa.
„Bursa lemnului există în Europa. Chiar și Rusia o are. Pe noi o bursă a lemnului ne-ar ajuta să vindem la prețuri foarte bune sortimente de lemn foarte valoroase și să avem și o transparență a valorificării lemnului”, a declarat Ciprian Muscă, președintele ASFOR, pentru FOCUS ENERGETIC.
În viziunea șefului de la ASFOR, bursa românească a lemnului ar trebui să fie una electronică. „Pași foarte mici pe comercializare s-au mai făcut. De exemplu, la Direcția Silvică Suceava, de un an, de când cu pandemia, tot lemnul se vinde electronic, prin licitație electronică. Deci, 1,2 milioane mc de lemn, de la Suceava, se vinde electronic. Cumva, noi simțim și vedem beneficiile licitațiilor electronice”, a spus Muscă.
Direcția Silvică Suceava este una dintre cele mai mari din țară, care vinde unele dintre cele mai mari volume de lemn. Potrivit lui Muscă, la o singură ședință de licitații organizate aici participă între 150 și 300 de operatori economici. „Unii sunt din țară. În perioada de pandemie, singura posibilitate de valorificare a lemnului a fost varianta online. Fizic, nu puteam aduna atât de mulți oameni. Oricum, noi ne doream să vedem un sistem electronic de licitație. Mă bucur că la Suceava a fost un succes. Ar fi bine ca sistemul să se extindă în toată țara”, a precizat șeful ASFOR.
„O bursă electronică ar fi un sistem mult mai ușor și transparent de valorificare a lemnului”, susține forestierul, care vede mari beneficii, de la posibilitatea de a vedea descrierea loturilor de lemn și până la posibilitatea de a consulta oricând „posibilitățile de resursă ce există în țară”.
În prezent, cel mai mare vânzător de lemn este Regia Națională a Pădurilor (RNP) care nu aplică tot timpul măsurile de identificare a loturilor de lemn scoase la licitație. „Noi am cerut RNP să pună poze cu loturile. Ba pune, ba nu pune. Aici este o întreagă discuție. Noi am reproșat că nu întotdeauna lotul pe care îl vezi îl și iei. De la data licitației până la data ridicării lotului se mai întâmplă niște lucruri. Aici este unul dintre dezavantajele pe care le avem cu contractele pe care le semnăm. Odată semnate contractele, toată responsabilitatea este în sarcina forestierului. Sperăm că, încetul cu încetul, și regia va înțelege și va fi mult mai drastică cu angjații ei care nu respectă condițiile de livrare a lemnului. Sunt tot felul de metehne cu unii care nu vor să renunțe la schimbarea lemnului”, a spus Ciprian Muscă.
Bursă prin PNRR
Șeful ASFOR își pune mare nădejde în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), care ar putea să asigure finanțarea creării bursei. „Chiar prin PNRR s-a pus în discuție, la capitolul de digitizare, pe lângă partea de camere (n.r. – camere video de supraveghere) și măsurare, să fie pusă și bursa lemnului. Există posibilitatea ca tot prin PNRR să fie finanțată și înființarea acestui portal de vânzare a lemnului”, a precizat Ciprian Muscă.
În prezent, în România, oficial, există o bursă a lemnului care funcționează în cadrul Bursei de Mărfuri, „dar nu este dezvoltată”, spune oficialul ASFOR. „Pentru lemn este bine să fie o bursă de sine stătătoare, în care proprietarii să-și încarce oferta, iar cumpărătorii să vină să oferteze. Lemnul este o resursă aparte, o resursă națională”, a spus forestierul.
Marca „Lemn Românesc”
Asfor a depus documentele la OSIM pentru marca „Lemn Românesc”, din 5 mai 2020. „A durat un an ca să primim înregistrarea de la OSIM”, a declarat președintele ASFOR. La nivelul Europei mai există astfel de mărci doar în Elveția și Franța.
„Noi, prin marca <Lemn românesc>, ne propunem să valorificăm tot ce înseamnă produse, fie că este vorba de cherestea, mobilă sau case, care sunt făcute din lemn provenit din România, din păduri administrate sustenabil, exploatate de firme românești și valorificate transparent”, a spus Ciprian Muscă.
„Lemnul românesc se diferențiază de lemnul din Finlanda, de lemnul din Rusia, chiar de cel din Franța, pe rășinoase, printr-o calitate deosebită. Lemnul românesc pentru construcții este mult mai calitativ decât lemnul scandinav, de exemplu. Are o cerere și o căutare foarte mare pe piețele externe.”, a explicat șeful ASFOR. Potrivit acestuia, în Europa, sunt trei bazine de foioase, în special de fag: Franța, Serbia și România. „Iar fagul din România concurează pe piețele externe cu fagul din Franța și cel din Serbia. Pe foioase, România este unul dintre cei mai importanți jucători din Europa, pentru lemnul pentru mobilă. Și atunci, prin marca <Lemn Românesc> încercăm să intrăm înapoi pe piețele tradiționale pe care România le-a avut până în 1989, pe care apoi le-a pierdut”, a spus Muscă.
Asociația Forestierilor va elibera certificatul de „Lemn Românesc”. „Noi avem integrat și sistemul de due diligence pe care îl acordăm membrilor noștri, sistem prin care garantăm legalitatea lemnului pe Regulamentul 995/2010”, a completat președintele ASFOR, Ciprian Muscă.
