Acasă EconomieIndustrie ANRE: 40% din pierderile de natură energetică sunt la blocurile vechi

ANRE: 40% din pierderile de natură energetică sunt la blocurile vechi

de A

 

Emil CALOTĂ
foto: Ion Curelariu

Aproximativ 40% din pierderile de natură energetică în România se realizează la clădiri, în special la blocurile construite înainte de 1990, care sunt mari consumatoare de energie, iar în prezent încă se mai construiesc condominii și blocuri după metoda tradițională, nefiind stimulat modul inteligent de alimentare și consum de energie, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă.

„Clădirile înseamnă pentru România zona de pierderi energetice cea mai importantă. Aproximativ 40% din pierderile de natură energetică se realizează la clădiri și, aici, evident, că pe locul I se află locuința colectivă, blocurile, în special cele construite înainte de 1990, care sunt mari consumatoare ineficiente de energie”, a menționat vicepreședintele ANRE, citat de Agerpres.

În opinia sa, clădirile trebuie să devină „zero consumatoare de energie”. „Dimpotrivă, prin posibilitatea de proiectare, construcție și utilizare, clădirea poate deveni chiar sursă de energie”, a mai spus Calotă.

„În România, încă se construiesc condominii și blocuri după metoda tradițională, în care nu stimulăm modul inteligent de alimentare și consum de energie. Avem deja cazuri pe care noi le inventariem în marile comunități urbane, dezvoltări care cer alimentări individuale cu gaze, pe centrale murale, deși sistemul centralizat le este la îndemână”, a mai spus vicepreședintele ANRE.

Acesta a subliniat că soluția în acest sens „este deja experimentată”, folosită deja în programul de reabilitare a locuințelor colective, a blocurilor”.

„Selectarea acestor blocuri cred că trebuie să fie făcută mai atent, iar programul de reabilitare trebuie să conțină, în mod obligatoriu, și instalația interioară. Eu am o experiență în domeniu, am comparat-o și cu experiența europeană în domeniu. Nu vreau să fiu fatalist, dar anumite blocuri foarte vechi au instalațiile interioare de încălzire, caloriferele, colmatate în proporție de 80-90%. Astfel, canalele interioare sunt practic cu noroi, care în cele mai multe cazuri este solidificat și, atunci, apa caldă nu mai circulă pe calorifer la modul serpentină tur-retur”, a explicat Emil Calotă.

Potrivit acestuia, indiferent de forma de anvelopare, de schimbare a sistemului de geamuri, de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu energie termică, „un apartament cu calorifere colmatate în proporție de 80% nu mai poate fi eficient în ceea ce înseamnă consumul de energie”.

În legătură cu noile locuințe, Emil Calotă a subliniat că există deja cadrul legislativ și de reglementare, inclusiv la nivel urbanistic, astfel încât autoritățile locale pot impune criterii de performanță energetică pentru noile locuințe colective.

„Tendința europeană, modelele pe care le avem în țările occidentale, ajung până la a avea clădire zero consumatoare de energie. Evident că pentru noi rămâne încă un ideal, dar trebuie să ni-l propunem”, a mai spus Emil Calotă.

De asemenea, potrivit lui Calotă, stocarea de energie trebuie să devină prioritate pentru România iar țara ar trebui, mai degrabă, să-și mărească numărul de consumatori mari în rândul celor de tip industrial decât să exporte energie.

„Stocarea de energie pentru România trebuie să devină prioritate. Este inadmisibil să ai o supracapacitate de producție de energie electrică și să faci export de energie electrică. Este similar cu a exporta orice altă materie primă, de pildă lemn. Energia electrică trebuie consumată aproape de locul de consum — și ar fi mult mai bine pentru România să își mărească gradul de consumatori mari în rândul celor de tip industrial decât să exporte energie”, a explicat vicepreședintele ANRE.

Potrivit acestuia, stocarea și stațiile de alimentare cu energie electrică pot fi pachet pe care operatorii de distribuție să îl supună analizei ANRE.

Producția de energie electrică s-a cifrat la 43,33 miliarde KWh în primele opt luni ale acestui an, în creștere cu 4,4% față de perioada similară a anului trecut, iar consumul final de energie electrică a urcat cu 6,2%, la 34,98 miliarde KWh, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Exportul de energie electrică a fost de 6,72 miliarde KWh, în creștere cu peste 45% (2,09 miliarde KWh) față de primele opt luni ale anului trecut.

 

din aceeasi categorie