Toate structurile din domeniul silvic, de la Academia Română la asociația patronală din domeniul prelucrării lemnului, au contestat, în Parlament, prevederile OUG nr. 51/2016, prin care s-au înăsprit puternic sancțiunile silvice. La unison, toți participanții la dezbaterea organizată de Comisia pentru agricultură și silvicultură din Camera Deputaților au susținut că noile sancțiuni sunt efectiv împotriva silvicultorilor. Vocile timide care au arătat că mai este nevoie de dezbatere și în prezența altor structuri, nu numai silvice, au fost taxate dur de către participanți. Chiar și acești au ajuns la concluzia că nivelul sancțiunilor este exagerat de mare. În schimb, nu s-a pomenit nimic despre neregulile din pădure care au dus domeniul silvic în CSAT.
OUG nr. 51/2016, prin care s-au adus modificări și completări Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, a ajuns să fie dezbătută, încă o dată, în Comisia pentru agricultură și silvicultură din Camera Deputaților. La dezbateri au participat reprezentanții tuturor structurilor din silvicultură, de la Ministerul Apelor și Pădurilor și Romsilva, la sindicate și procesatori, plus un reprezentant al organizației neguvernamentale Natura 2000. De la început, Ioan Seceleanu, președintele Secției de Silvicultură din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a combătut prevederile acestei ordonanțe, considerând că personalul silvic este direct vizat de sancțiunile exagerate pe care le promovează. Situația este cu atât mai gravă cu cât „pădurarii sunt numiți politic”.
Dragoș Pahonțu, directorul general al Romsilva, care administrează jumătate din pădurile României, a declarat că aceste „contravenții sunt împotriva personalului silvic”, iar Gabriel Stanciu, președintele Asociației Administratorilo de Păduri Private, consideră că OUG nr. 51/2016 „este un act de anihilare a corpului silvic”. „Dacă n-avem net, nu mai facem silvicultură”, a spus Stanciu, referindu-se la sancțiunile exagerate pentru neînregistrările corecte în programele informatice a datelor despre lemn.
Reprezentantul Ministerului Apelor și Pădurilor a susținut că mai este nevoie de consultări pe marginea acestei ordonanțe, dar că, în principiu, actul normativ trebuie modificat. Cu o excepție, cea referitoare la funcționarea programului SUMAL, utilizat în cadrul exploatării masei lemnoase. Înainte de precizările făcute cu privire la SUMAL și cuprinse în OUG nr. 51/2016, împotriva României fusese deschisă o procedură de infringement.
Singura voce care nu a fost 100% pe linia susținerilor silvicultorilor a fost cea a reprezentantului ONG-ului. Dan Trifu, de la Natura 2000, a declarat că organizația pe care o reprezintă agreează actuala formă a actului normativ, dar că „plafonul de la care pleacă sancțiuneșe să fie mult mai mic”, punctând că susține personalul silvic, al cărui statut ar trebui întărit.
La rândul lor, deputații, indiferent de culoarea politică, și-au arătat susținerea pentru corpul silvic. Iar modul în care sunt aplicate contravențiile afectează direct pătura cea mai săracă a populației, care nu mai are acces la lemn de foc, care a ajuns la prețuri foarte mari. A existat o nuanțare din partea unui deputat silvicultor, Tinel Gheorghe, care a susținut că „OUG este un inventar al tuturor neregulilor din sectorul silvic. Că nu sunt de acord cu nivelul amenzilor, cu anumite responsabilități, este altceva. Prin această ordonanță, autoritățile au pasat responsabilitățile pe care ar fi trebuit să le aibă. Totul pleacă de la cei care controlează. Greșeala este că nu s-a ajuns până sus, unde se ia decizia”, a spus Tinel Gheorghe.
A existat și un deputat din opoziței, Cristian Ghinea, care și-a arătat nemulțumirea că, la dezbatere, „a fost prezentă numai o parte. A fost un simulacru de dezbatere”, a spus acesta. Continuarea dezbaterilor și în prezența altor persoane, nu silvicultori, a fost respinsă cu vehemență de către ceilalți deputați.
OUG excesivă
OUG nr. 51/2016 a fost promovată ca măsură de diminuare a tăierilor ilegale. Sunt introduse amenzi foarte mari, de zeci de mii de lei, pentru neîndeplinirea unor activități birocratice, dar care au relevanță în stabilirea trasabilității lemnului. La vremea respectivă, cea mai contestată era prevederea prin care se puteau confisca mașinile de transport dacă se constata diferență între lemnul măsurat la control și cel înscris în avizele de însoțire. Pentru că nu se prevedea nicio toleranță, s-au produs unele abuzuri, iar transporatorii au început să refuze colaborarea cu forestierii. În cele din urmă, la sfârșitul anului, ministerul a îndreptat situația.
Pentru eliminarea exceselor, au fost mai multe consultări anul trecut, dar alegerile generale și schimbarea guvernului au anulat tot ceea ce se făcuse.
De aceea, silvicultorii cer îndreptarea acestor excese, în principal reducerea amenzilor la un nivel abordabil, dar și departajarea contravențiilor de sancțiunile stabilite prin Codul Muncii, care pot merge până la desfacerea contractului de muncă. Se pare că acesta ar fi și cea mai dură sancțiune în percepția silvicultorilor.
