Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, caută noi surse pentru alimentarea Fondului pentru Mediu, sărăcit, anul acesta, de rable şi inundaţii. Toate alocările legiferate în 2010 au grefat bugetul Fondului şi pentru anii viitori, în condiţiile în care încasările din 2010 sunt cu mult sub previziuni. Ultima sursă, de-a dreptul impresionantă, o reprezintă amenzile pentru certificatele de emisie nepredate în timp util, principalul „cotizant” urmând a fi Oltchim. Ministrul aşteaptă, în contul Fondului, peste 20 milioane de euro din aceste amenzi. Se pregăteşte taxa de poluare, plătită la prima înmatriculare a maşinilor.
Epopeea încasărilor angro la Fondul pentru Mediu din certificatele de emisie a început din primăvara acestui an. Potrivit legislaţiei naţionale şi comunitare, deţinătorii instalaţiilor ce funcţionează sub Protocolul de la Kyoto şi conform Directivei 2003/87 (n.r. – prin care s-a instituit un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul UE pentru a promova reducerea emisiilor într-o manieră rentabilă şi eficientă din punct de vedere economic) aveau obligaţia ca, până la 30 aprilie 2010, să predea certificatele de emisie utilizate în 2009. Dacă nu se închideau contabil cu aceste certificate, deţinătorii instalaţiilor sunt obligaţi să plătească amenzi de 100 de euro pentru fiecare certificat lipsă (n.r. – un certificat reprezintă o tonă de emisii de CO2 echivalent). Aceste certificate sunt foarte importante pentru că instalaţiile, precum termocentralele sau întreprinderile chimice, pot funcţiona numai dacă deţin astfel de certificate, echivalente cu cantitatea de emisii de gaze de efect de seră eliberate în procesul de producţie, exprimate în CO2.
Bune de plată
La momentul respectiv, 13 firme nu s-au conformat acestei cerinţe; din acestea, una singură nu a prezentat un raport de monitorizare valid (n.r. – numărul de certificate utilizate este confirmat de către entităţi acreditate). În total, au fost contabilizate 213.147 de certificate care nu fost declarate autorităţilor, potrivit legislaţiei, pentru care trebuie să se plătească amenda de 100 de euro pe certificat.
Cea mai mare problemă o are Oltchim, care nu figurează în Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră cu 143.437 de certificate, ceea ce presupune o amendă de 14,34 milioane de euro. Câteva firme au ajuns pe acestă listă din întâmplare, pentru că nu au ştiut să utilizeze procedurile. Comisia Europeană a fost înştiinţată imediat, pentru că Registrul Naţional este un simplu terminal al înregistrărilor comunitare.
Ca să nu se aplice aceste amenzi, Guvernul a promovat un Memorandum prin care s-a solicitat o soluţie pentru ne-aplicarea amenzilor. Oltchim are un adversar extrem de vocal, acţionarul minoritar PCC SE, care a sesizat Comisia Europeană pentru a se investiga încălcarea reglemetărilor de mediu. În cele din urmă, CE a respins Memorandumul, iar cele 13 companii sunt bune de plată.
Epopeea amenzilor
Aici intervine legislaţia referitoare la plata amenzilor şi mai ales, modul de încasare a lor. HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care instituie amenzile, a suferit mai multe modificări şi completări, cele mai multe în acest an. În varianta de pe 10 martie 2010, banii din aceste amenzi intră în Fondul pentru Mediu; două luni mai târziu, actul normativ se modifică, pentru că este introdusă şi poluarea din aviaţie, dar se face şi precizarea că banii din amenzi pot ajunge şi în bugetul de stat, aşa cum stipulează legislaţia specifică. Ultima variantă, prevăzută de proiectul de modificare a HG nr. 780/2006 supus dezbaterii publice, arată că banii din amenzile de pe certificatele de emisiei sunt, iarăşi, numai pentru Fondul pentru Mediu. Această variantă a apărut după ce Comisia Europeană „a validat” amenzile pentru companiile care nu şi-au încheiat în timp util socotelile cu certificatele de emisie. Aceasta este soluţia care este cea mai bună pentru ministrul Mediului, pentru că va putea dispune de mai mult de 20 milioane de euro.
Fond gol
Potrivit lui Laszlo Borbely, în 2010 s-au promovat proiecte în valoare de un miliard de euro finanţate din Fondul pentru Mediu. Numai că încasările la Fond din acest an nu sunt nici pe departe ceea ce a fost în anii anteriori. Acesta este alimentat din taxele pe care anumiţi poluatori le plătesc, cele mai importante provenind din taxa de poluare plătită la prima înmatriculare a maşinilor în România. La aceasta se adaugă alte taxe datorate, de exemplu, de cei care exploatează masă lemnoasă sau pentru neîndeplinirea ţintelor de colectare selectivă; aceste taxe sunt în strânsă legătură cu activitatea economică la nivel naţional.
În primele 8 luni ale anului, Fondul pentru Mediu a strâns aproape 700 milioane de lei din taxe, faţă de estimarea de la începutul anului de 1,9 miliarde de lei. Oficialii Administraţiei Fondului pentru Mediu nu speră la colectări mai mari de 1,1-1,2 miliarde de lei în 2010. Pentru acest an, au fost la dispoziţie şi fondurile colectate în anii anteriori şi rămase neutilizate, sume care se ridică la circa 1,1 miliarde de lei. De altfel, în 2009, activitatea AFM a fost extrem de redusă, mare parte din taxele colectate nefiind utilizate în proiecte de mediu, aşa cum prevede legislaţia în domeniu.
Modul în care funcţionează Fondul pentru mediu are avantaje şi dezavantaje. Banii astfel colectaţi nu pot fi utilizaţi decât în proiecte de mediu şi pot fi reportaţi de la un an la altul, astfel că ei nu se pierd dacă nu sunt folosiţi. Pe de altă parte, sunt o sursă importantă de împrumut pentru stat, care poate folosi sumele pentru alte cheltuieli, precum pensii şi salarii.
Numai că toate aceste resurse s-au epuizat, ministrul Mediului rămânând fără cea mai importantă sursă de finanţare, pentru că bugetul ministerului este mult mai mic şi nu are fonduri aproape deloc pentru investiţii. Astfel că amenzile de la companii pe emisiile de CO2 sunt sosite la timp.
Epoca rablelor
O palidă speranţă îşi mai pune ministrul Borbely şi în taxa de poluare, dar piaţa auto este aproape prăbuşită. Bruma de bani a potenţialilor cumpărători de autoturisme se poate spune că s-a epuizat anul acesta. Pentru a trezi cât de cât interesul amatorilor de maşini noi, ministrul Borbely se gândeşte la creşterea numărului de vouchere ce pot fi folosite la cumpărarea unei maşini noi, de la trei, cât este în prezent, la 5 în 2011 (n.r. – un voucher pentru o maşină casată valorează 3.800 de lei) . Ceea ce înseamnă că statul susţine 70% din preţul celui mai ieftin Logan. Ca să câştige, totuşi, ceva, se preconizează să se plătească taxă de poluare şi pentru maşinile dotate cu motoare Euro 5, scutite acum de plată, iar taxele pentru motorizările vechi să crească, dar puţin.
