Agricultura are nevoie de o strategie pe termen lung, care să fie o consecinţă a unui consens politic. Importanţa domeniului din punct de vedere economic şi social face ca pactul pentru agricultură să ajungă lege numai după ce va beneficia de un acord politic. Aceasta este concluzia conferinţei „Agri-Business pe profit: Finanţarea afacerilor din agricultură”, care a punctat cele mai importante probleme economice ale acestui domeniu.
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 se va putea aplica din a doua jumătate a anului viitor, a declarat, marţi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul conferinţei “Agri-Business pe profit: Finanţarea afacerilor din agricultură”. Potrivit demnitarului, până la sfârşitul lunii octombrie vor fi definitivate cele 15 linii principale ale PNDR. „În prima parte a lui 2014, intenţionăm să deschidem câteva măsuri ce există şi în actualul PNDR; Comisia Europeană permite acest lucru, pe riscul statului membru”, a spus Constantin. Este vorba despre măsuri care au fost în centrul atenţiei beneficiarilor, precum modernizarea fermelor.
De altfel, politica Ministerului Agriculturii se concentrează pe absorbţia fondurilor europene, departajate între subvenţii şi sprijinirea proiectelor pentru dezvoltare rurală. Politicele Agricole Comune susţin subvenţionarea în funcţie de suprafaţa de teren agricol expoatat, motiv pentru care deţinerea de teren a deveni extrem de importantă.
Facilităţi la credite pentru terenuri
Terenurile agricole pot fi cumpărate de către fermieri cu un avans de doar 10% şi o dobândă avantajoasă, după ce cinci bănci vor semna înţelegeri, în acest sens, cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), a susţinut ministrul Agriculturii. “Cred că şi băncile vor considera, la un moment dat, terenurile agricole la adevărata lor valoare. Cinci bănci sunt pe punctul de semna cu Fondul de Garantare şi imediat fermierii pot cumpăra terenuri cu un avans de 10% şi o dobândă mai mică decât până acum. Fermierii trebuie să aibă parte de cofinanţare. Lipsa cofinanţării şi un mediu neprietenos pe care îl au băncile faţă de cei care activează în agricultură, sunt marile probleme din domeniu, în acest moment (…) Există o mare miză pentru bănci pe creditare, care pot vedea în această zonă prosperitate pe viitor”, a spus Constantin.
Proiect neacceptat de Comisia Europeană
Ministerul Agriculturii a supus dezbaterii publice mai multe forme ale unui proiect de lege privind condiţiile în care cetăţenii UE vor putea cumpăra teren agricol în România, având în vedere liberalizarea acestei pieţe începând cu 2014. Iniţial, proiectul de lege avea ca scop stăvilirea „apetitului” investitorilor străini, persoane fizice, în ceea ce priveşte deţinerea de teren agricol din România, în detrimentul fermierilor români, ce nu beneficiază de acelaşi condiţii economice ca în restul UE.
Oficialii de la Bruxelles nu au acceptat proiectul pe care România l-a prezentat cu privire la vânzarea terenurilor către persoanele fizice, dar au spus că ne vor asista în elaborarea unui document mai bun în acest sens, a declarat, marţi, Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa “Agri-Business pe profit: Finanţarea afacerilor din agricultură”.
Politizarea Camerelor Agricole
Politizarea agresivă a condus la oprirea înfiinţării Camerelor Agricole, iar în acest fel s-a distrus viitorul agriculturii, a declarat Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial în domeniul Agriculturii. “Faptul că s-a oprit înfiinţarea Camerelor Agricole s-a datorat politizării agresive. Astfel, s-a distrus viitorul unei agriculturi de viitor. În toată Europa există astfel de organizaţii. O astfel de organizaţie trebuie să-şi asume anumite lucruri. Ne minţim în continuare, ca pe timpul lui Ceauşescu. Nu ştim nimic: nici cât lapte se produce, nici ce suprafeţe irigăm. Inventăm cifre… calculăm cât face cu cât face, înmulţim cu nu ştiu cât şi apar nişte cifre. În România toţi vrem să fim şefi. La român să nu-i spui <Dă-mi>, ci <Ia>. Nimic nu se va face de bunăvoie”, a afirmat Rădulescu.
Înfiinţarea Camerelor Agricole a fost considerată un element esenţial în organizarea fermierilor, cei doi poli politici, PDL şi USL, acuzându-se reciproc de intenţia de a acapara conducerea acestor structuri.
Tehnică de muzeu
„Mai există agricultori în ţară care lucrează cu utilaje ce ar trebui să fie la muzeu”, a susţinut Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit acestuia, 75% din dotarea tehnică din agricultură este depăşită fizic şi moral.
El a făcut o scurtă radiografie a condiţiilor economice şi financiare din agricultura României, comparativ cu restul UE. Situaţia este net devaforabilă agricultorilor români, începând cu motorina, mai scumpă la noi cu mai mult de 50% faţă de restul UE, şi ajungând la credite bancare cu dobânzi de 2-3 ori mai mari. „S-a trâmbiţat mult că anul acesta a fost foarte bun din punct de vedere agricol. Un raport european arată că producţia din 2013 a crescut cu 2,5-13% faţă de cea din 2012. Nu înţelegem de ce, la noi, preţurile producţiei agricole au scăzut cu 50%, în timp ce în celelalte state europene preţurile au scăzut mai puţin, proporţional cu nivelul de creştere a producţiei”, a mai subliniat Laurenţiu Baciu, adăugând că gestionarea fondurilor europene a fost una slabă. „Nici curaj, nici voinţă politică nu avem pentru ieşirea din acest impas”, a spus Baciu. Potrivit acestuia, fondurile europene ar trebui investite mai degrabă în domeniul irigaţiilor, în dezvoltarea rurală, cercetare, procesare, în exploatarea agricolă decât în proiecte cum ar fi crescătoriile de „struţi şi melci”, investiţiile în agricultură producând profit în numai un an.
